solidarizare sf [At: VIANU, L. U. 504 / Pl: ~zări / E: solidariza] 1 Legătură dintre mai multe (grupuri de) persoane între care s-a stabilit o unitate de concepții, de sentimente, de acțiuni, de interese etc. Si: înfrățire, solidaritate (3), unire. 2 Legare realizată prin construcție între două sau mai multe obiecte, piese etc. ale unui ansamblu, ale unui sistem tehnic sau ale unei părți ale acestora, astfel încât să formeze un tot unitar.

SOLIDARIZARE s. f. 1. Acțiunea de a (se) solidariza; manifestare a solidarității. 2. (Mec.) Mod de legătură între două sau mai multe piese ale unui element de construcție, în urma căruia piesele respective au aceeași deformație în dreptul legăturii lor.

SOLIDARIZARE s.f. Acțiunea de a (se) solidariza și rezultatul ei; manifestare a solidarității. [< solidariza].

SOLIDARIZA, solidarizez, vb. I. 1. Refl. A se declara solidar (1) cu cineva sau cu ceva, a manifesta sentimente de solidaritate (față de cineva), a se uni cu cineva într-o acțiune. 2. Tranz. A lega între ele (prin construcție) două sau mai multe piese sau obiecte, astfel încât să formeze un tot, să preia în ansamblu solicitările. – Din fr. solidariser.

solidariza [At: PLR II, 26 / Pzi: ~zez / E: fr solidariser] 1-4 vtr (D. oameni; udp „cu”) A (se) declara sau a acționa solidar (cu cineva sau cu ceva) Si: a se înfrăți, a se lega, a se uni. 5 vt A manifesta sentimente de solidaritate (4) (față de cineva). 6-7 vtrp (C. i. obiecte) A (se) lega solidar (6), prin construcție. 8-9 vtrp A (se) uni formând un tot.

SOLIDARIZA, solidarizez, vb. I. 1. Refl. A se declara solidar (1) cu cineva sau cu ceva, a manifesta sentimente de solidaritate (față de cineva), a se uni cu cineva într-o acțiune. 2. Tranz. A lega între ele (prin construcție) două sau mai multe piese sau obiecte, astfel încât să forrneze un tot, să preia în ansamblu solicitările. – Din fr. solidariser.

SOLIDARIZA, solidarizez, vb. I. 1. Refl. A se declara solidar (cu cineva sau cu ceva), a manifesta sentimente de solidaritate (față de cineva), a se uni cu cineva într-o acțiune. În octombrie 1920, minerii din Valea Jiului au făcut grevă, solidarizîndu-se cu muncitorii din întreaga țară, în cadrul grevei generale. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 471. 2. Tranz. A lega între ele două sau mai multe piese, astfel încît în zona lor de contact să nu se poată mișca una față de alta.

SOLIDARIZA vb. I. 1. refl. A se declara solidar cu cineva sau ceva; a manifesta solidaritate. 2. tr. (Tehn.) A lega solidar două sau mai multe piese etc. [< fr. solidariser].

SOLIDARIZA vb. I. refl. a se declara solidar cu cineva sau ceva; a manifesta solidaritate. II. tr. (tehn.) a lega solidar două sau mai multe piese, elemente etc. (< fr. solidariser)

A SOLIDARIZA ~ez tranz. (piese sau obiecte) A uni solidar (între ele). /<fr. solidariser

A SE SOLIDARIZA mă ~ez intranz. A se arăta (în vorbe sau/și în fapte) solidar (cu cineva sau cu ceva); a se declara solidar (cu cineva sau cu ceva). /<fr. solidariser

solidarizare s. f., g.-d. art. solidarizării; pl. solidarizări

!solidarizare s. f., g.-d. art. solidarizării; pl. solidarizări

solidarizare s. f., g.-d. art. solidarizării; pl. solidarizări

solidariza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. solidarizez, 3 solidarizează; conj. prez. 1 sg. să solidarizez, 3 să solidarizeze

solidariza (a ~) vb., ind. prez. 3 solidarizează

solidariza vb., ind. prez. 1 sg. solidarizez, 3 sg. și pl. solidarizează

Solidarizare ≠ desolidarizare

A se solidariza ≠ a se desolidariza