SOLIDÁGO s.m. Plantă erbacee cu flori bogate de culoare galbenă; (pop.) splinuță. [< fr. solidago].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLIDÁGO s. m. plantă erbacee vivace, decorativă, cu flori bogate, de culoare galbenă: splinuță. (< fr. solidago)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

solidágo s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPLINÚȚĂ, splinuțe, s. f. (bot.) 1. Splină (2). 2. Plantă erbacee meliferă din familia compozeelor, cu tulpină păroasă, cu flori galbene reunite în ciorchini (Solidago virgaurea). – Splină + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNZIÁNĂ s. 1. (la pl.) v. drăgaică. 2. (BOT.; Galium verum) drăgaică, (reg.) sâmiană, sânzănioară, smântânică, floarea-lui-Sântion. 3. v. răcuină. 4. (BOT.) sânziană albă (Galium mollugo) = drăgaică, (reg.) beteala-reginei. 5. (BOT.) sânziene-de-grădină (Solidago canadensis) = (reg.) drăgaică, sălcioară, năvalnicul-ăl-mare; sânziene-de-pădure (Asperula odorata) = vinariță, (reg.) mama-pădurii.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPLINÚȚĂ s. (BOT.; Solidago virgaurea) (reg.) mănunchi, splinariță, zmeoaică, floare-boierească, floare-buiacă, vargă-de-aur.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink