SOLICITATÓR, -OÁRE, solicitatori, -oare, s. m. și f. Solicitant. – Solicita + suf. -tor. Cf. lat. sollicitator, -oris.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLICITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Solicitant. [Cf. it. sollicitatore, lat. solicitator].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLICITATÓR, -OÁRE s. m. f. solicitant. (< it. sollecitatore, lat. sollicitator)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLICITATÓR s. solicitant, (rar) postulant.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

solicitatór s. m., pl. solicitatóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

solicitatoáre s. f., g.-d. art. solicitatoárei; pl. solicitatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink