opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOLICITANT, -Ă, solicitanți, -te, s. m. și f. Persoană care solicită (1); solicitator. – Solicita + suf. -ant Cf. germ. Sollizitant.

SOLICITANT, -Ă, solicitanți, -te, s. m. și f. Persoană care solicită (1); solicitator. – Solicita + suf. -ant Cf. germ. Sollizitant.

solicitant, ~ă [At: (a. 1845) DOC. EC. 861 / Pl: ~nți, ~e / E: solicita + -ant] 1-4 smf Persoană care solicită (1, 3-5) Si: solicitator (1-4). 5 a (D. acțiuni) Care presupune un mare consum de energie.

SOLICITANT, -Ă, solicitanți, -te, s. m. și f. Persoană care solicită ceva; solicitator. Surîsul amical de pe buze, cu care întîmpina... solicitanții timizi și necunoscuți de la periferia țării, ascundea o cruntă și lucidă cunoaștere a slăbiciunilor omenești. C. PETRESCU, C. V. 102.

SOLICITANT, -Ă s.m. și f. Cel care solicită (ceva); solicitator. [< fr. sollicitant, germ. Sollizitant].

SOLICITANT, -Ă s. m. f. cel care solicită (1); solicitator. (< germ. Sollizitant)

SOLICITANT ~tă(~ți, ~te) m. și f. Persoană care solicită ceva. /<fr. sollicitant

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

solicitant2 s. m., pl. solicitanți

+solicitant1 adj. m., pl. solicitanți; f. solicitantă, pl. solicitante

solicitant s. m., pl. solicitanți

solicitant s. m., pl. solicitanți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOLICITANT s. solicitator, (rar) postulant.

SOLICITANT s. solicitator, (rar) postulant.

Intrare: solicitant (adj.)
solicitant2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solicitant
  • solicitantul
  • solicitantu‑
  • solicitantă
  • solicitanta
plural
  • solicitanți
  • solicitanții
  • solicitante
  • solicitantele
genitiv-dativ singular
  • solicitant
  • solicitantului
  • solicitante
  • solicitantei
plural
  • solicitanți
  • solicitanților
  • solicitante
  • solicitantelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: solicitant (persoană)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solicitant
  • solicitantul
  • solicitantu‑
plural
  • solicitanți
  • solicitanții
genitiv-dativ singular
  • solicitant
  • solicitantului
plural
  • solicitanți
  • solicitanților
vocativ singular
  • solicitantule
  • solicitante
plural
  • solicitanților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

solicitant, solicitanțisubstantiv masculin
solicitant, solicitantăadjectiv
solicitantă, solicitantesubstantiv feminin

  • 1. (Persoană) care solicită. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: postulant solicitator
    • format_quote Surîsul amical de pe buze, cu care întîmpina... solicitanții timizi și necunoscuți de la periferia țării, ascundea o cruntă și lucidă cunoaștere a slăbiciunilor omenești. C. PETRESCU, C. V. 102. DLRLC
etimologie:
  • Solicita + sufix -ant. DEX '09 DEX '98
  • cf. limba germană Sollizitant DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.