2 definiții pentru solgăbirăire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
solgăbirăire sf [At: (a. 1824), IORGA, S. D. XIII, 45 / Pl: ? / E: solgabirău + -ire] (Îvr) Funcția pe care o deținea solgăbirăul.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
solgăbirăire s.f. (înv.) funcția pe care o avea solgăbirăul (funcționarul din administrația austro-ungară).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: solgăbirăire
solgăbirăire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||