SOLFEGIÁ, solfegiéz, vb. I. Intranz. A executa un solfegiu, a cânta o melodie numind fiecare notă. [Pr.: -gi-a] – Din it. solfeggiare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A SOLFEGIÁ ~éz intranz. A interpreta un solfegiu. [Sil. -gi-a] /<it. solfeggiare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLFEGIÁ vb. I. intr. A executa un solfegiu; a cânta o melodie numind fiecare notă. [Pron. -gi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. solfeggiare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLFEGIÁ vb. intr. a executa un solfegiu (2). (< it. solfeggiare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SOLFEGIÁ vb. (MUZ.) (înv.) a paralaghisi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

solfegiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. solfegiéz, 1 pl. solfegiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. solfegiéze; ger. solfegiínd (sil. -gi-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink