SOLFATÁRĂ, solfatare, s. f. Emanație vulcanică constituită mai ales din vapori de apă, hidrogen sulfurat și bioxid de carbon. – Din fr. solfatare, it. solfatara.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLFATÁRĂ s.f. Emanație de gaze de natură vulcanică, conținând o mare cantitate de bioxid de sulf, de hidrogen sulfurat și mici cantități de vapori de apă. [< it. solfatara, cf. fr. solfatare].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLFATÁRĂ s. f. emanație vulcanică de gaze, conținând o mare cantitate de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat și mici cantități de vapori de apă. (< fr. solfatare, it. solfatara)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
solfatáră s. f., pl. solfatáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
solfatare, (engl.= solfatara) emisiune de gaze și vapori com-bustibili, proveniți în urma activității vulcanice, caracterizați prin conținutul lor ridicat de dioxid de sulf, vapori de acid sulfuric și sulfuros, vapori de apă și dioxid de carbon. Asemenea emisiuni generează concentrații importante de sulf, realgar, auripigment. Denumirea vine de la lacul cu sulf La Solfatara –Italia.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink