SOLARI- elem. „radiație solară”. (< fr. solari-, cf. lat. solaris)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLÁR, -Ă, solari, -e, adj. Care aparține Soarelui, emis de Soare, privitor la Soare; care este în raport cu Soarele. ♦ An solar = interval de timp în care se efectuează o revoluție completă a Pământului în jurul Soarelui. – Din fr. solaire, lat. solaris.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de Soare; propriu Soarelui. Energie ~ă. Sistem ~. ◊ An ~ interval de timp (365 de zile) cât durează perioada de revoluție a Pământului în jurul Soarelui. /<fr. solaire, lat. solaris
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLÁR, -Ă adj. Referitor la Soare, al Soarelui. ◊ Sistem solar = ansamblul planetelor și al sateliților lor care gravitează în jurul Soarelui. [Cf. fr. solaire, lat. solaris < sol – soare].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLÁR, -Ă adj. 1. referitor la Soare, care utilizează energia Soarelui. ♦ sistem ~ = ansamblul planetelor și al sateliților lor care gravitează în jurul Soarelui. 2. (fig.) surâzător, luminos, deschis; optimist. (< fr. solaire, lat. solaris)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CADRAN SOLÁR s. v. ceas solar.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MICROSCOP SOLÁR s. v. telescop.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLÁR adj. v. planetar.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOLÁR adj. v. astral, sideral.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
solár, solári, s.m. (înv. și reg.) negustor de sare.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
solár (-ri), s. m. (Înv.) Sărar, vînzător de sare. Sl. solarĭ (Tiktin). – Der. solăriță, s. f. (bir pe sare), sec. XVII, înv.; solăriță, s. f. (Banat, solniță).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
solár adj. m., pl. solári; f. sg. soláră, pl. soláre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
solár, -ă adj. Care utilizează energia solară ◊ „Vilă solară. Prima locuință din R.F. Germania alimentată cu energie solară a fost inaugurată nu de mult în localitatea Aachen.” R.l. 20 VI 75 p. 6. ◊ „În 1976-77 s-au realizat și s-au dat în funcțiune primele case solare sistem pasiv și activ la Câmpina [...] Televizor alimentat de o baterie cu pilă solară (SUA)” R.l. 26 VI 79 p. 6 (cf. fr. solaire; DMC 1970; DN, DEX, DN3 – alt sens)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink