cartof sm [At: DRĂGHICI, R. 84/10 / V: (reg) ~iol, ~oafă sf ~ofă sf, ~oflă sf / Pl: ~i/ E: ger Kartoffel] 1 (Bot) Plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită, comestibili, bogați în amidon (Solanum tuberosum). 2 (Prc) Tuberculul cartofului (1), folosit în alimentație și ca furaj Si: (reg) alună (-de-pământ), badaliurcă, bandraburcă, baraboi, barabulă, barabușcă, bighiroancă, bigură, boambă, bobâlcă, boboașă, bulugheană, cartoni, colompiră, coroabă, crumpei, crumpene, crumpi, crumpiri, curulă, erdăpane, fidireie, ghibiroancă, ghistină, goață, gogoașă-de-pământ, gonele, gramciri, grumbă, grumciri, grumpe{ne), grumpini, hadaburcă, hilibe, hiribe, măgheruște, măr-de pământ, năpci, nap-de-pământ, ou-de-pământ, pară-de-pământ, perușcă, pichiocă, picioică, piroșcă, poamă-de-pămănt, țermer, vovici. 3 (Bot; lpl; îf ~oafe) Gherghină (Dahlia cultorum). 4 (Bot; îc) ~oafe-de-iarnă, ~i dulci, ~i porcești Napi porcești (Helianthus tuberosus). 5 (Bot; îc) ~e-de-germe Brâncă (Scrophularia nodosa). 6 (Bot; lpl) Bostănei chinezi (Thladiantha dubia). 7 (Gmț; îe) A da o ~oafă Ia ureche A da o palmă. 8 (Fig) Apelativ pentru un om prost. 9 (Pop; dep; îs) ~oafă nenorocită Persoană care se plânge de rele imaginare. 10 (Îs) Zahăr (sau sirop) de ~i Glucoză obținută din amidonul de cartofi (2). 11 (Reg; îs) ~ dulce Batat.

CARTOF, cartofi, s. m. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită, comestibili, bogați în amidon (Solanum tuberosum); p. restr. tuberculul acestei plante, folosit în alimentație și ca furaj; barabulă, piciocă, picioică, barabușcă, bulughină. ◊ Zahăr de cartofi = glucoză obținută din amidonul de cartofi (1). 2. (În sintagma) Cartof dulce = batat. [Var.: (reg.) cartoafă, cartofă, cartoflă s. f.] – Din germ. Kartoffel.

LĂSNICIOR, lăsniciori, s. m. Plantă cu tulpina agățătoare, cu flori violete, cu fructe în formă de boabe roșii la maturitate, a cărei tulpină se întrebuințează în ceaiuri medicinale (Solanum dulcamara). – Cf. scr. lasina.

ZÂRNĂ, zârne, s. f. Plantă erbacee veninoasă cu frunze dințate, cu flori albe dispuse în raceme și cu fructe în formă de bobițe negre sau verzi (Solanum nigrum). – Din sl. zrŭno „boabă”, „grăunte”.

CARTOF s. (BOT.; Solanum tuberosum) (reg.) alună, bobâlcă, bologeană, bulugheană, colompiră, coroabă, crump, curulă, erdăpane, fidireie, ghibiroancă, ghistină, goață, grumbă, hadaburcă, măr, nap, ou, picioică, țermer, vovică, poamă-de-pământ, (prin Transilv.) badaliurcă, (Mold.) bandraburcă, (Mold., Bucov. și prin Transilv.) baraboi, (Mold.) barabulă, barabușcă, (prin Transilv.) bighiroancă, bigură, boabă, boambă, (prin Transilv. și Ban.) boboașă, (Mold.) bulughină, (Transilv., Ban. și Olt.) crumpenă, (Transilv.) cuculă, (Mold. și Transilv.) gogoașă, (prin Transilv.) măgherușcă, (Transilv.) pară, perușcă, piroșcă.

LĂSNICIOR s. (BOT.) 1. (Solanum dulcamara) (reg.) zârnă, buruiană-de-dalac, patlagină-de-dalac, vița-corcilor, vița-evreilor. 2. (Solanum nigrum) zârnă, (reg.) umbra-nopții, (înv.) solan.

VÂNĂTĂ s. (BOT.; Solanum melongena) pătlăgea, (reg.) godină.

ZÂRNĂ s. (BOT.; Solanum nigrum) lăsnicior, (reg.) umbra-nopții, (înv.) solan.

SOLANUM L., SOLANUM, fam. Solanaceae. Gen originar de pe tot globul mai ales din țările tropicale, cca 1 500 specii, erbacee sau lemnoase, arbuști, sau semiarbuști, plante urcătoare cu frunze întregi, lobate sau penate. Flori albe, galbene, albastre sau violete (caliciul cu 5 sau 10 diviziuni, corolă rotată cu tub scurt, patentă sau campanulată cu marginea pliată, cu colțuri sau 4, 5, 6 crestături, 4 sau rar 6 stamine intercalate la baza tubului, ovar cu 2 loji, rar 3-4), dispuse în raceme. Fruct, bacă cărnoasă. Multe specii sînt foarte otrăvitoare, altele au bace comestibile.

Solanum atropurpureum Șchrank. Specie originară din Brazilia. înflorește vara. Flori corolă violetă, la bază galbenă, stamine albe) 8, în raceme. Frunze mijlocii și mici, adînc-sectate, cu nuanță metalică, acoperite cu spini deși. Tufe răsfirate cu tulpinițe și spini roșii-purpuri, pînă la 2 m înălțime. Fruct lipicios, la tinerețe alb, verde pătat, la maturitate galben.

Solanum aviculare Forst. (syn. S. laciniatum Ait.). Specie originară din Noua Zeelandă. Înflorește în iun.-aug. Flori mari, violete-albastre. Plantă de parc, pînă la 2 m înălțime, cultivată ca anuală. Frunze lanceolate, ascuțite, adînc-sectate. Fruct galben.

Solanum capsicastrum Link. Specie originară din Uruguay și sudul Braziliei. Înflorește în iun.-aug. Flori albe, dispuse în ciorchine. Frunze lunguieț-lanceolate. Fructe, bace otrăvitoare roșii, mărunte, foarte decorative, păstrîndu-se pe plantă toată iarna. Plantă pînă la 60 cm înălțime.

Solanum dulcamara L. Specie care înflorește în iun.-noiemb. Flori violete-deschis; în interior, la bază, numeroase pete albe-verzui (5 petale ascuțite, îndepărtate, mai tîrziu curbate în exterior, caliciul cu 5 lacinii, antere aurii, concrescute într-un tub) dispuse în corimbe. Plantă otrăvitoare, perenă, urcătoare, rezistentă în iernile geroase, afară, lujeri stufoși, 2,5 m lungime, gri-glabrii. Frunze ovat-cordiforme sau lunguieț-ovate, cele superioare trilobate sau nedivizate, glabre, rar slab-pubescente, cele bazale simple, nedentate, rar lobate. Fructe ovate, roșii-stacojii la maturitate.

Solanum jasminoides Paxt. Specie originară din Brazilia. Înflorește vara. Flori dispuse în ciorchine, corolă albă-bleu cu 5 crestături adînci, 2 cm diametru. Specie volubilă, cca cm înălțime. Vara pe balcoane, iarna în sere, apartamente (la fereastră).

Solanum robustum Wendl. Specie originară din Brazilia. înflorește în iun.-aug. Flori în cimă, corolă albă, puțin deschisă. Frunze mari, ovate sau eliptice, vîrf ascuțit, lobi puțin profunzi, pe partea inferioară ruginii-pîsloase, pe cea superioară verzi-catifelate, acoperite cu spini maro-bronz, în special în lungul nervurilor. Tulpină centrală puternic dezvoltată, înaltă pînă la 1,5 m, lujeri liniari, maro-bronz ca și spinii. Bace globuloase, galbene, ruginii-pubescente. Se folosesc în parcuri și grădini, în plantații solitare.

Solanum sisymbriifolium Lam. Specie originară din America de S și Centrală. înflorește vara. Flori dispuse în ciorchine terminal sau lateral (caliciul umflat, foarte spinos, corolă albastră, cca 3 cm diametru). Frunze adînc-crestat-penate. Plantă anuală, pînă la 1,20 m înălțime, ramificată, verde-deschis, lipicios-glanduloasă cu spini drepți, galben-verzi sau galbeni. Fructe, bace galbene-roșii, comestibile.