2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOFISTICAT, -Ă, sofisticați, -te, adj. (Despre limbaj, stil, aspect etc.) Căutat, artificial, complicat sau prețios; (despre oameni) care se manifestă artificial, complicat, prețios. – V. sofistica. Cf. fr. sophistiqué.

SOFISTICAT, -Ă, sofisticați, -te, adj. (Despre limbaj, stil, aspect etc.) Căutat, artificial, complicat sau prețios; (despre oameni) care se manifestă artificial, complicat, prețios. – V. sofistica. Cf. fr. sophistiqué.

sofisticat, ~ă a [At: V. ROM. iulie 1953, 263 / Pl: ~ați, ~e / E: sofistica cf fr sophistiqué] 1 (D. oameni) Care se manifestă artificial, prețios. 2 (D. stil, limbaj, d. forme, fenomene etc.) Care și-a pierdut naturalețea. 3 (D. stil, limbaj, d. forme, fenomene etc.) Care este complicat.

SOFISTICAT, -Ă adj. (Liv.) 1. Care are la bază un sofism; propriu sofiștilor. 2. Care arată rafinament căutat și o exagerată artificiozitate; nenatural. [Cf. it. sofisticato, fr. sophistiqué].

SOFISTICAT, -Ă adj. care are la bază un sofism; propriu sofiștilor. ◊ căutat, artificial; prețios, complicat; nenatural. (< fr. sophistiqué)

SOFISTICA, sofistichez, vb. I. Tranz. 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. – Din fr. sophistiquer.

SOFISTICA, sofistichez, vb. I. Tranz. 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. – Din fr. sophistiquer.

sofistica [At: BREZOIANU, A. 608/14 / Pzi: ~chez / E: fr sophistiquer] 1 vt (Înv) A falsifica (3). 2 vi (Rar) A folosi sofisme. 3 vi (Rar) A face sofisme. 4 vt(a) A da un caracter artificial, prețios. 5 vt (Pex) A complica (1).

SOFISTICA vb. I. tr. 1. A face sofisme; a falsifica, a complica. 2. (Liv.) A arăta mult rafinament; a se purta nenatural. [Cf. fr. sophistiquer, it. sofisticare].

SOFISTICA vb. tr. 1. a face sofisme; a falsifica, a complica. 2. a arăta mult rafinament; a se purta nenatural. (< fr. sophistiquer)

A SOFISTICA ~chez tranz. A da un caracter artificial; a complica (inutil) ceva. /<fr. sophistiquer

*sofistichéz, a - v. tr. (d. sofistic; fr. sophistiquer). Falsific pin sofizme.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sofisticat adj. m., pl. sofisticați; f. sg. sofisticată, pl. sofisticate

sofistica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sofistichez, 3 sofistichea; conj. prez. 1 sg. să sofistichez, 3 să sofisticheze

sofistica (a ~) vb., ind. prez. 3 sofistichea

sofistica vb., ind. prez. 1 sg. sofistichez, 3 sg. și pl. sofistichea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: sofisticat
sofisticat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sofisticat
  • sofisticatul
  • sofisticatu‑
  • sofistica
  • sofisticata
plural
  • sofisticați
  • sofisticații
  • sofisticate
  • sofisticatele
genitiv-dativ singular
  • sofisticat
  • sofisticatului
  • sofisticate
  • sofisticatei
plural
  • sofisticați
  • sofisticaților
  • sofisticate
  • sofisticatelor
vocativ singular
plural
Intrare: sofistica
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sofistica
  • sofisticare
  • sofisticat
  • sofisticatu‑
  • sofisticând
  • sofisticându‑
singular plural
  • sofistichea
  • sofisticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sofistichez
(să)
  • sofistichez
  • sofisticam
  • sofisticai
  • sofisticasem
a II-a (tu)
  • sofistichezi
(să)
  • sofistichezi
  • sofisticai
  • sofisticași
  • sofisticaseși
a III-a (el, ea)
  • sofistichea
(să)
  • sofisticheze
  • sofistica
  • sofistică
  • sofisticase
plural I (noi)
  • sofisticăm
(să)
  • sofisticăm
  • sofisticam
  • sofisticarăm
  • sofisticaserăm
  • sofisticasem
a II-a (voi)
  • sofisticați
(să)
  • sofisticați
  • sofisticați
  • sofisticarăți
  • sofisticaserăți
  • sofisticaseți
a III-a (ei, ele)
  • sofistichea
(să)
  • sofisticheze
  • sofisticau
  • sofistica
  • sofisticaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sofisticat, sofisticaadjectiv

etimologie:

sofistica, sofistichezverb

  • 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. DEX '09 DEX '98
  • 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere livresc A arăta mult rafinament; a se purta nenatural. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.