SÓDIU s. n. Element chimic alcalin, metal moale, alb-argintiu, maleabil și ductil, foarte reactiv; natriu. – Din fr. sodium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SÓDIU n. Metal alcalin, moale, alb-argintiu, foarte activ din punct de vedere chimic, fiind întrebuințat în instalațiile nucleare, în metalurgie, ca reducător; natriu. /<lat., fr. sodium
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÓDIU s.n. Element chimic alcalin, metal moale, alb-argintiu, foarte reactiv; natriu. [Pron. -diu. / < fr. sodium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SÓDIU s. n. element chimic alcalin, metal moale, alb-argintiu, foarte reactiv; natriu. (< fr. sodium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SÓDIU s. (CHIM.) natriu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sódiu s. n. [-diu pron. -díu], art. sódiul; simb. Na
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FORMALDEHIDSULFOOXILAT DE SÓDIU s. (CHIM.) rongalită.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TETRABORAT DE SÓDIU s. v. borax.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink