5 definiții pentru sociogonic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SOCIOGONIC, -Ă, sociogonici, -ce, adj. Referitor la sociogonie, de sociogonie. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. sociogonique.
SOCIOGONIC, -Ă, sociogonici, -ce, adj. Referitor la sociogonie, de sociogonie. [Pr.: -ci-o-] – Din fr. sociogonique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sociogonic, ~ă a [At: DN3 / P: ~ci-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr sociogonique] 1 Referitor la sociogonie. 2 De sociogonie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SOCIOGONIC, -Ă adj. Referitor la sociogonie. [< fr. sociogonique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sociogonic, -ă adj. Care se referă la originea și evoluția societății ◊ „Poemul clasicului literaturii maghiare este o amplă și o originală sinteză a două dintre marile sugestii romantice: poemul sociogonic și poemul faustic.” Cont. 6 II 65 p. 3 (din fr. sociogonique; DN3, DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sociogonic adj. m. (sil. -ci-o-), pl. sociogonici; f. sg. sociogonică, pl. sociogonice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sociogonic, sociogonicăadjectiv
- 1. Referitor la sociogonie, de sociogonie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- sociogonique DEX '09 DEX '98 DN