SOCIÁL-DEMOCRAȚÍE s. f. Curent politic de stânga care acceptă structura democratică a statului și care postulează reforma ca singura cale a schimbărilor sociale. [Pr.: -ci-al] – Din germ. Sozialdemokratie, fr. social-démocratie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOCIAL-DEMOCRAȚÍE s.f. Curent politic de orientare marxistă pe baza căruia s-au format partidele socialiste. [Gen. -iei. / cf. fr. social-démocratie, germ. Sozial-Demokratie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOCIAL-DEMOCRAȚÍE s. f. curent ideologic și politic de orientare marxistă de la sfârșitul sec. XIX, care susținea interesele muncitorimii, pe baza căruia s-au format partidele socialiste. (< fr. social-démocratie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sociál-democrațíe s. f. (sil. -ci-al-, -cra-), art. sociál-democrațía, g.-d. sociál-democrațíi, art. sociál-democrațíei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SOCIAL-DEMOCRAȚÍE s. f. Mi;care politică apărută în anii '80 ai sec. 19 din Germania, pe baza căreia au fost organizate partidele socialiste, unite, în 1899, în Internaționala a II-a. Inițial, s.-d. se baza pe marxism și susținea că trecerea la o societate socială se poate realiza mai degrabă pe calea reformelor decât prin revoluție violentă. În sec. 20, a avut loc o distanțare de marxism; după 1945 guverne social-democrate preiau puterea în Suedia, Marea Britanie și Germania (R.F.G.). După 1989 ajung la putere în Europa Centrală și de SE. În prezent, s.-d. nu mai consideră că există un conflict între economia de piață capitalistă și ideea de societate socialistă.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink