opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

soborât, ~ă [At: ALRM I/I h 194 / Pl: ~âți, ~e / E: soborî2] 1-2 smf, a (Ban; Olt) (Om) care suferă de hernie. 3 a (Ban; d. animale) Castrat2 (1).

soborî1 vi [At: DDRF / Pzi: ? / E: sobor2] (Mol) A se strânge pentru a se sfătui, pentru a lua o hotărâre etc.

soborî2 vr [At: LEXIC REG. II, 37 / Pzi: sobor / E: ns cf scoborî] (Ban) A se îmbolnăvi de hernie.

SOBORÎ, soborăsc, vb. IV. Intranz. (Învechit, rar) A ține sobor, a se aduna la o consfătuire. Haideți azi să soborîm Biserica s-o croim. MARIAN, S. 236.

SOBORÎ, soborăsc, vb. IV. Intranz. (Rar) A ține sobor, a se aduna la o consfătuire. – Din sobor.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOBORÂT adj. v. castrat, jugănit, scopit, sterilizat.

SOBORÎ vb. v. aduna, întruni, reuni, strânge.

soborî vb. v. ADUNA. ÎNTRUNI. REUNI. STRÎNGE.

soborît adj. v. CASTRAT. JUGĂNIT. SCOPIT. STERILIZAT.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

soborât, -ă, adj. (reg.) 1. (om) care suferă de hernie; surupat. 2. (despre animale) castrat, scopit.

soborî2, sobor, vb. IV refl. (reg.) a se îmbolnăvi de hernie; a se surupa.

Intrare: soborât
soborât adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soborât
  • soborâtul
  • soborâtu‑
  • soborâtă
  • soborâta
plural
  • soborâți
  • soborâții
  • soborâte
  • soborâtele
genitiv-dativ singular
  • soborât
  • soborâtului
  • soborâte
  • soborâtei
plural
  • soborâți
  • soborâților
  • soborâte
  • soborâtelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: soborî
verb (V410)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • soborî
  • soborâre
  • soborât
  • soborâtu‑
  • soborând
  • soborându‑
 singular plural
  • soborăște
  • soboraște
  • soborâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • soborăsc
 (să)
  • soborăsc
  • soboram
  • soborâi
  • soborâsem
a II-a (tu)
  • soborăști
 (să)
  • soborăști
  • soborai
  • soborâși
  • soborâseși
a III-a (el, ea)
  • soborăște
  • soboraște
 (să)
  • soborască
  • sobora
  • soborî
  • soborâse
plural I (noi)
  • soborâm
 (să)
  • soborâm
  • soboram
  • soborârăm
  • soborâserăm
  • soborâsem
a II-a (voi)
  • soborâți
 (să)
  • soborâți
  • soborați
  • soborârăți
  • soborâserăți
  • soborâseți
a III-a (ei, ele)
  • soborăsc
 (să)
  • soborască
  • soborau
  • soborâră
  • soborâseră
verb (V348)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • soborî
  • soborâre
  • soborât
  • soborâtu‑
  • soborând
  • soborându‑
 singular plural
  • soboară
  • soborâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sobor
 (să)
  • sobor
  • soboram
  • soborâi
  • soborâsem
a II-a (tu)
  • sobori
 (să)
  • sobori
  • soborai
  • soborâși
  • soborâseși
a III-a (el, ea)
  • soboară
 (să)
  • soboare
  • sobora
  • soborî
  • soborâse
plural I (noi)
  • soborâm
 (să)
  • soborâm
  • soboram
  • soborârăm
  • soborâserăm
  • soborâsem
a II-a (voi)
  • soborâți
 (să)
  • soborâți
  • soborați
  • soborârăți
  • soborâserăți
  • soborâseți
a III-a (ei, ele)
  • soboară
 (să)
  • soboare
  • soborau
  • soborâră
  • soborâseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

soborî, soborăscverb

etimologie:
  • sobor DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.