sobornicariu (‹ de la сѣборѣ, σύναξις, σύνοδος, lat. conventus, „adunare, întrunire” și сѣборьникѣ, ad conventum pertinens), carte de cântări în notația (IV) muzicală, cântate în sobor de către slujitori și cântăreți*. S. cuprinde cântări ale vecerniei* („Lumină lină” și diferite prochimene), la litie („Bogații au sărăcit”) și liturghie* (cântări la vohodul mic); troparele* și condacele* triodului*, penticostarului*; troparele, bpgorodnicele și condacele* acatistelor*; troparele și condacele mineiului*. Prima carte de acest fel a fost tipărită în București la 1914 de către Gherasim, episcop al Romanului. V. Condacarion*.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink