2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SNOPIRE, snopiri, s. f. Acțiunea de a (se) snopi și rezultatul ei. – V. snopi.

SNOPIRE, snopiri, s. f. Acțiunea de a (se) snopi și rezultatul ei. – V. snopi.

snopire sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ri / E: snopi] 1 (Reg) Legare în snopi (1). 2 Snopeală.

SNOPI, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. Fig. (Fam.) A bate foarte rău pe cineva. ♦ Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. – Din snop.

SNOPI, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. Fig. (Fam.) A bate foarte rău pe cineva. ♦ Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. – Din snop.

snopi [At: URECHE, L. 175 / V: (pop) zn~ / Pzi: ~pesc / E: snop] 1 vt (Reg) A strânge și a lega în snopi (1). 2 vt A bate foarte rău Si: a stâlci, a bumbăci (3), a strivi, a tăbăci, a zdrobi, a zvînta, (pop) a stopși, (îrg) a tărbăci, (reg) a otânji, a toropi2, a melestui, (fam) a burduși (2), a cotonogi (10). 3 vt (Înv) A trânti la pămînt. 4 vt (Înv) A masacra într-o bătălie. 5 vt (Ban) A tăia carne în bucățele. 6 vr (Rar) A se extenua din cauza unei munci grele. 7 vr (Reg) A se zbate pentru a scăpa.

SNOPI, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Regional, rar) A strînge și a lega cerealele în snopi, a face snopi. (Absol.) Foaie verde sălcioară, Cît ține ziua de vară, Cete de flăcăi muncesc, Cîrduri de fete snopesc. TEODORESCU, P. P. 311. 2. (Uneori determinat prin «în bătaie» sau «în bătăi») A bate foarte rău, a bate strașnic pe cineva. Știa că, dacă pun mîna pe el, îl snopesc în bătăi. CAMIL PETRESCU, O. I 18. Costică, mai convins, mai de teama bătăii, căci tatăl său îl cam snopea cînd se supăra, porni tîndălind devale pe uliță. REBREANU, R. II 29. Alții le snopeau [pe femei] și mi ți le striveau sub genunchi ca pe niște alte alea. ISPIRESCU, U. 53. ♦ Refl. (Neobișnuit) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele). Cine poate să știe cîți snopi am aruncat... M-am snopit, dar nu simțeam nimic. PREDA, Î. 22. 3. (Învechit) A culca la pămînt, a doborî, a trînti. Îl sucește ca p-un pui de găină, îl snopește de pămînt și rădică sabia să îi zboare capul. GORJAN, H. I 26. 4. (Învechit) A masacra, a măcelări. Ion-vodă fu barbar, snopind pe musulmani. HASDEU, I. V. 105.

A SE SNOPI mă ~esc intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi (cu cineva). /Din snop

A SNOPI ~esc tranz. 1) rar (cereale) A lega în snopi. 2) pop. A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a făcălui; a stropși; a stâlci; a tăbăci; a toropi. /Din snop

snopì v. 1. a face snopi; 2. a bate rău: snopi și sdrobi oștile BĂLC.

snopésc și zn- v. tr. (d. snop). Fig. Iron. Bat strașnic: l-a bătut de l-a snopit, l-a snopit în bătaĭe. V. coșesc, stîlcesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

snopire s. f., g.-d. art. snopirii; pl. snopiri

!snopire s. f., g.-d. art. snopirii; pl. snopiri

snopire s. f., g.-d. art. snopirii; pl. snopiri

snopi (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. snopesc, 3 sg. snopește, imperf. 1 snopeam; conj. prez. 1 sg. să snopesc, 3 să snopească

snopi (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. snopesc, imperf. 3 sg. snopea; conj. prez. 3 să snopească

snopi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. snopesc, imperf. 3 sg. snopea; conj. prez. 3 sg. și pl. snopească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SNOPIRE s. stâlcire. (~ cuiva în bătaie.)

SNOPIRE s. stîlcire. (~ cuiva în bătaie.)

SNOPI vb. a stâlci, (pop.) a stropși, (înv. și reg.) a tărbăci, (reg.) a o tânji, a toropi, (Transilv.) a melestui, (fam.) a burduși, a cotonogi, (fig.) a bumbăci, a strivi, a tăbăci, a zdrobi, a zvânta. (L-a ~ în bătaie.)

SNOPI vb. v. distruge, extermina, masacra, măcelări, nimici, prăpădi, stârpi.

snopi vb. v. DISTRUGE. EXTERMINA. MASACRA. MĂCELĂRI. NIMICI. PRĂPĂDI. STÎRPI.

SNOPI vb. a stîlci, (pop.) a stropși, (înv. și reg.) a tărbăci, (reg.) a otînji, a toropi, (Transilv.) a melestui, (fam.) a burduși, a cotonogi, (fig.) a bumbăci, a strivi, a tăbăci, a zdrobi, a zvînta. (L-a ~ în bătaie.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

snopi, snopesc v. t. a bate tare de tot

Intrare: snopire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • snopire
  • snopirea
plural
  • snopiri
  • snopirile
genitiv-dativ singular
  • snopiri
  • snopirii
plural
  • snopiri
  • snopirilor
vocativ singular
plural
Intrare: snopi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • snopi
  • snopire
  • snopit
  • snopitu‑
  • snopind
  • snopindu‑
singular plural
  • snopește
  • snopiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • snopesc
(să)
  • snopesc
  • snopeam
  • snopii
  • snopisem
a II-a (tu)
  • snopești
(să)
  • snopești
  • snopeai
  • snopiși
  • snopiseși
a III-a (el, ea)
  • snopește
(să)
  • snopească
  • snopea
  • snopi
  • snopise
plural I (noi)
  • snopim
(să)
  • snopim
  • snopeam
  • snopirăm
  • snopiserăm
  • snopisem
a II-a (voi)
  • snopiți
(să)
  • snopiți
  • snopeați
  • snopirăți
  • snopiserăți
  • snopiseți
a III-a (ei, ele)
  • snopesc
(să)
  • snopească
  • snopeau
  • snopi
  • snopiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • znopi
  • znopire
  • znopit
  • znopitu‑
  • znopind
  • znopindu‑
singular plural
  • znopește
  • znopiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • znopesc
(să)
  • znopesc
  • znopeam
  • znopii
  • znopisem
a II-a (tu)
  • znopești
(să)
  • znopești
  • znopeai
  • znopiși
  • znopiseși
a III-a (el, ea)
  • znopește
(să)
  • znopească
  • znopea
  • znopi
  • znopise
plural I (noi)
  • znopim
(să)
  • znopim
  • znopeam
  • znopirăm
  • znopiserăm
  • znopisem
a II-a (voi)
  • znopiți
(să)
  • znopiți
  • znopeați
  • znopirăți
  • znopiserăți
  • znopiseți
a III-a (ei, ele)
  • znopesc
(să)
  • znopească
  • znopeau
  • znopi
  • znopiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

snopire, snopirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) snopi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98
    sinonime: stâlcire
etimologie:
  • vezi snopi DEX '98 DEX '09

snopi, snopescverb

  • 1. regional A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote (și) absolut Foaie verde sălcioară, Cît ține ziua de vară, Cete de flăcăi muncesc, Cîrduri de fete snopesc. TEODORESCU, P. P. 311. DLRLC
  • 2. figurat familiar A bate foarte rău pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Știa că, dacă pun mîna pe el, îl snopesc în bătăi. CAMIL PETRESCU, O. I 18. DLRLC
    • format_quote Costică, mai convins, mai de teama bătăii, căci tatăl său îl cam snopea cînd se supăra, porni tîndălind devale pe uliță. REBREANU, R. II 29. DLRLC
    • format_quote Alții le snopeau [pe femei] și mi ți le striveau sub genunchi ca pe niște alte alea. ISPIRESCU, U. 53. DLRLC
    • 2.1. reflexiv rar A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cine poate să știe cîți snopi am aruncat... M-am snopit, dar nu simțeam nimic. PREDA, Î. 22. DLRLC
    • 2.2. reflexiv A face (concomitent) schimb de bătăi (cu cineva). NODEX
  • 3. învechit A culca la pământ. DLRLC
    • format_quote Îl sucește ca p-un pui de găină, îl snopește de pămînt și rădică sabia să îi zboare capul. GORJAN, H. I 26. DLRLC
  • 4. învechit Masacra, măcelări. DLRLC
    • format_quote Ion-vodă fu barbar, snopind pe musulmani. HASDEU, I. V. 105. DLRLC
etimologie:
  • snop DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.