SNAMÉNIE, snamenii, s. f. (Reg.) Ființă (imaginară) urâtă și rea; iazmă. [Var.: znaménie s. f.] – Cf. scr. znamenje „semn”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

snaménie s. f. (sil. -ni-e), art. snaménia (sil. -ni-a), g.-d. art. snaméniei; pl. snaménii, art. snaméniile (sil. -ni-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink