2 definiții pentru smârcui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
smârcui vi [At: SFC IV, 141 / Pzi: ~esc / E: smârc1+ -ui] (Reg) A smiorcăi (1).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
smârcui, smârcuiesc, vb. IV (reg.) a smiorcăi (a trage repetat aerul pe nas, provocând un zgomot caracteristic), a sfârcâi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: smârcui
verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)