smótru s. n. – Exercițiu, instrucție militară. Var. șmotru. Rus. smotru (Cihac, II, 353; Miklosich, Slaw. Elem., 48; Tiktin). – Der. smotri, vb. (a face exercițiu, a exercita; a instrui, a pregăti, a învăța), din rus. smotrĕtĭ. În Mold.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘMÓTRU, șmotruri, s. n. (Înv.) Instrucție militară. ♦ P. ext. (Fam.) Instruire (severă); mustrare, dojană; bătaie. – Din rus. smotr.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘMÓTRU ~ri n. înv. 1) Pregătire militară intensă a ostașilor; muștru; instrucție. 2) fig. pop. Educație cu regim dur. /<rus. smotr
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘMÓTRU s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, inspecție, instrucție, morală, mustrare, observație, reproș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șmótru s. n. (sil. -tru), art. șmótrul; pl. șmótruri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

clift de șmotru expr. persoană naivă / credulă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

șmotru, șmotruri s. n. 1. (înv.) instrucție militară. 2. instruire severă (în general). 3. mustrare, dojană. 4. bătaie. 5. curățenie, munci gospodărești.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink