2 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMOLIRE, smoliri, s. f. Acțiunea de a smoli și rezultatul ei; cătrănire. – V. smoli.

SMOLIRE, smoliri, s. f. Acțiunea de a smoli și rezultatul ei; cătrănire. – V. smoli.

smolire sf [At: CR (1831), 2ă/26 / Pl: ~ri / E: smoli] Acoperire cu smoală (1) topită Si: (îvr) smolitură.

SMOLIRE, smoliri, s. f. Acțiunea de a smoli; cătrănire. V. gudronare.

SMOLI, smolesc, vb. IV. Tranz. A unge sau a acoperi ceva cu smoală topită; a cătrăni. – Din smoală.

SMOLI, smolesc, vb. IV. Tranz. A unge sau a acoperi ceva cu smoală topită; a cătrăni. – Din smoală.

smoli [At: SIMION DASC. LET., 57/35 / V: (înv) zm~ / Pzi: ~lesc / E: smoală] 1-2 vtrp A (se) acoperi cu smoală (1) topită. 3-4 vtr (Îvp; d. fața omului) A deveni sau a face să devină pământiu. 5-6 vtr (Îvp; pex; d. oameni) A dobândi sau a face să dobândească culoare închisă la față Si: a (se) înnegri. 7 vr (Reg) A se păta. 8 vr (Reg) A se murdări. 9 vr (Reg; d. hornuri) A se acoperi cu funingine topită. 10-11 vt(a) (Trs; c. i. laptele) A smântâni (1-2). 12-13 vir (Reg; d. lapte) A face smântână (1).

SMOLI, smolesc, vb. IV. Tranz. A unge cu smoală topită; a cătrăni. V. gudrona. O lotcă, proaspăt smolită, se usca cu burta în sus în curte, și între duzi și nuci, pe sîrmă, atîrna năvodul, cel mai mare din sat. DUMITRIU, N. 233. Împăratul porunci, și numaidecît se aduse un boloboc mare, puse de-l smoli. ISPIRESCU, L. 353.

A SMOLI ~esc tranz. 1) A acoperi cu (un strat de) smoală (în scop protector). 2) A face să se smolească. /Din smoală

A SE SMOLI mă ~esc intranz. A deveni negru (ca smoala). /Din smoală

smolésc v. tr. (d. smoală, ca și sîrb. smoliti, bg. smolĭy, rus. smolitĭ). Ung cu smoală: luntre smolită. Fig. Înegresc, pîrlesc, întunesc la față: soarele te-a cam smolit. V. refl. Se zice despre hornurĭ cînd funinginea topită le acopere cu o substanță lucitoare ca smoala și ușor inflamabilă: hornu s’a smolit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

smolire s. f., g.-d. art. smolirii; pl. smoliri

smolire s. f., g.-d. art. smolirii; pl. smoliri

smolire s. f., g.-d. art. smolirii; pl. smoliri

smoli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smolesc, 3 sg. smolește, imperf. 1 smoleam; conj. prez. 1 sg. să smolesc, 3 să smolească

smoli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smolesc, imperf. 3 sg. smolea; conj. prez. 3 să smolească

smoli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smolesc, imperf. 3 sg. smolea; conj. prez. 3 sg. și pl. smolească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SMOLIRE s. cătrăneală, cătrănire, cătrănit, smolit. (~ unui obiect de lemn.)

SMOLIRE s. cătrăneală, cătrănire. (~ a unui obiect de lemn.)

SMOLI vb. v. înnegri, smântâni.

SMOLI vb. a cătrăni. (A ~ un obiect de lemn.)

SMOLI vb. a cătrăni. (A ~ un obiect de lemn.)

Intrare: smolire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smolire
  • smolirea
plural
  • smoliri
  • smolirile
genitiv-dativ singular
  • smoliri
  • smolirii
plural
  • smoliri
  • smolirilor
vocativ singular
plural
Intrare: smoli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smoli
  • smolire
  • smolit
  • smolitu‑
  • smolind
  • smolindu‑
singular plural
  • smolește
  • smoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smolesc
(să)
  • smolesc
  • smoleam
  • smolii
  • smolisem
a II-a (tu)
  • smolești
(să)
  • smolești
  • smoleai
  • smoliși
  • smoliseși
a III-a (el, ea)
  • smolește
(să)
  • smolească
  • smolea
  • smoli
  • smolise
plural I (noi)
  • smolim
(să)
  • smolim
  • smoleam
  • smolirăm
  • smoliserăm
  • smolisem
a II-a (voi)
  • smoliți
(să)
  • smoliți
  • smoleați
  • smolirăți
  • smoliserăți
  • smoliseți
a III-a (ei, ele)
  • smolesc
(să)
  • smolească
  • smoleau
  • smoli
  • smoliseră
zmoli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

smolire, smolirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi smoli DEX '98 DEX '09

smoli, smolescverb

  • 1. A unge sau a acoperi ceva cu smoală topită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cătrăni
    • format_quote O lotcă, proaspăt smolită, se usca cu burta în sus în curte, și între duzi și nuci, pe sîrmă, atîrna năvodul, cel mai mare din sat. DUMITRIU, N. 233. DLRLC
    • format_quote Împăratul porunci, și numaidecît se aduse un boloboc mare, puse de-l smoli. ISPIRESCU, L. 353. DLRLC
etimologie:
  • smoală DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.