opțiuni
  • info

2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMOCHINIRE, smochiniri, s. f. (Fam.) Faptul de a se smochini. – V. smochini.

smochinire sf [At: DSR / Pl: ~ri / E: smochini] (Fam) Zbârcire.

SMOCHINIRE, smochiniri, s. f. Faptul de a se smochini. – V. smochini.

SMOCHINI, smochinesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se zbârci1, a se încreți (ca o smochină). – Din smochină.

smochini vr [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~nesc / E: smochină] (Fam) 1 (D. pielea omului) A se zbârci. 2 (Pex; d. oameni sau d. părți ale corpului lor) A face zbârcituri pe piele.

SMOCHINI, smochinesc, vb. IV. Refl. A se zbârci1, a se încreți (ca o smochină). – Din smochină.

SMOCHINI, smochinesc, vb. IV. Refl. A căpăta multe zbîrcituri; a se zbîrci. V. stafidi.

A SMOCHINI ~esc tranz. A face să se smochinească. /Din smochină

A SE SMOCHINI pers. 3 se ~ește intranz. A se încreți ca o smochină; a se zbârci tare. /Din smochină

smochinésc, V. stafidesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

smochinire (fam.) s. f., g.-d. art. smochinirii; pl. smochiniri

smochinire (fam.) s. f., g.-d. art. smochinirii; pl. smochiniri

smochinire s. f., g.-d. art. smochinirii; pl. smochiniri

smochini (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă smochinesc, 3 sg. se smochinește, imperf. 1 sg. mă smochineam; conj. prez. 1 sg. să mă smochinesc, 3 să se smochinească; imper. 2 sg. afirm. smochinește-te; ger. smochinindu-mă

!smochini (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se smochinește, imperf. 3 sg. se smochinea; conj. prez. 3 să se smochinească

smochini vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smochinesc, imperf. 3 sg. smochinea; conj. prez. 3 sg. și pl. smochinească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SMOCHINIRE s. v. cutare, încrețire, ridare, zbârcire.

smochinire s. v. CUTARE. ÎNCREȚIRE. RIDARE. ZBÎRCIRE.

SMOCHINI vb. v. cuta, încreți, rida, zbârci.

smochini vb. v. CUTA. ÎNCREȚI. RIDA. ZBÎRCI.

Intrare: smochinire
smochinire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smochinire
  • smochinirea
plural
  • smochiniri
  • smochinirile
genitiv-dativ singular
  • smochiniri
  • smochinirii
plural
  • smochiniri
  • smochinirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: smochini
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smochini
  • smochinire
  • smochinit
  • smochinitu‑
  • smochinind
  • smochinindu‑
 singular plural
  • smochinește
  • smochiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smochinesc
 (să)
  • smochinesc
  • smochineam
  • smochinii
  • smochinisem
a II-a (tu)
  • smochinești
 (să)
  • smochinești
  • smochineai
  • smochiniși
  • smochiniseși
a III-a (el, ea)
  • smochinește
 (să)
  • smochinească
  • smochinea
  • smochini
  • smochinise
plural I (noi)
  • smochinim
 (să)
  • smochinim
  • smochineam
  • smochinirăm
  • smochiniserăm
  • smochinisem
a II-a (voi)
  • smochiniți
 (să)
  • smochiniți
  • smochineați
  • smochinirăți
  • smochiniserăți
  • smochiniseți
a III-a (ei, ele)
  • smochinesc
 (să)
  • smochinească
  • smochineau
  • smochiniră
  • smochiniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

smochinire, smochinirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi smochini DEX '98 DEX '09

smochini, smochinescverb

etimologie:
  • smochină DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.