SMOCHINÍ, smochinesc, vb. IV. Refl. A se zbârci1, a se încreți (ca o smochină). – Din smochină.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SMOCHINÍ ~ésc tranz. A face să se smochinească. /Din smochină
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE SMOCHINÍ pers. 3 se ~éște intranz. A se încreți ca o smochină; a se zbârci tare. /Din smochină
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SMOCHINÍ vb. v. cuta, încreți, rida, zbârci.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
smochiní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smochinésc, imperf. 3 sg. smochineá; conj. prez. 3 sg. și pl. smochineáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SMOCHÍN, smochini, s. m. Arbore cu frunzele lobate, cu numeroase flori închise într-un receptacul globulos, care la maturitate devine un fruct comestibil cărnos, dulce și suculent (Ficus carica). – Din smochină (derivat regresiv) sau din sl. smokĩnŭ.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SMOCHÍN ~i m. Arbore exotic cu flori închise într-un receptacul și cu fructe dulci, miezoase și suculente. /Din smochină
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
smochín s. m., pl. smochíni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SMOCHÍN (‹ smochină) s. m. Arbore fructifer din familia moraceelor, înalt de 2-10 m, cu frunze mari lobate, flori închise în cupe care la maturitate devin fructe cărnoase, dulci, comestibile (Ficus carica). Este cultivat intens în S Europei și în N Africii.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink