3 definiții pentru smiorcăitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
smiorcăitură sf [At: UDRESCU, GL. / V: (reg) smârc~ / Pl: ~ri / E: smiorcăi + -tură] (Rar) 1-3 Smiorcăială (1, 4-5).
smârcâitură sf vz smiorcăitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
smiorcăitură, smiorcăituri, s.f. (înv.) zgomot specific produs de cel care se smiorcăie; smiorcăială.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: smiorcăitură
smiorcăitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
smârcâitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.