SALCE¹ s. f. Plantă erbacee exotică din familia liliaceelor, cu tulpina agățătoare și cu flori dispuse în umbele (Smilax medica); p. restr. numele popular al rădăcinii acestei plante, cu utilizări în medicină. [Var.: salcie s. f.] – Et. nec.

SALCE² s. f. (Înv.) Salță¹. – Cf. salță¹.

SALCE³ s. f. v. salcie¹.

salce (plantă erbacee, rădăcina acestei plante, sos) s. f.

SALCE s. (BOT.) 1. (Smilax sarsaparilla) (livr.) sarsaparila, (prin Transilv.) sarce. 2. (Smilax medica și officinalis) (livr.) sarsaparila.

SMILAX L., SMILAX, SALCE, fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile tropicale, Asia, America de N, regiuni mediteraneene, cca 225 specii, plante urcătoare, rar scunde sau aproape erbacee, spini pe ramuri. Frunze alterne, rar opuse, ascuțite, cu numeroase nervuri, ovate, alungit-eliptice, cu baza cordată, pețioli glabrii cu 2 cîrcei în spirală. Flori dioice (perigon cu 6 foliole, 6 stamine), în umbele, dispuse axilar sau terminal pe peduncul comun. Fruct, bacă globuloasă, de obicei cu 1-2 semințe.

Smilax argyraea Lind. et Rod. Specie cu frunze pînă la 0,25 m lungime, lanceolate, scurt-pețiolate, verzi, cu pete gri sau argintii. Plantă urcătoare cu cîrcei în spirală, spini scurți, viguroși.

Smilax aspera L. Liană spinoasă cu frunze cordate sau sagitate, pieloase, cu pete albe, de diferite forme. Fructe, bace roșii.

Smilax glauca Walt. Liană cu frunze caduce sau semicaduce, lujeri maro cu spini scurți, rigizi. Rizom tuberos. Frunze verzi-închis, lucioase, pe partea superioară și albastre albe cu pete pe cea inferioară. Fructe, bace negre, lucioase. Rezistă afară în iernile geroase.