2 definiții pentru smăcinătură

Explicative DEX

smăcinătu sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: zm~ / Pl: ~ri / E: smăcina + -ătură] 1-2 (Îrg) Smăcinare (1-2). 3 (Ccr) Ceea ce este fărâmițat2.

Arhaisme și regionalisme

smăcinătură, smăcinături, s.f. (înv. și reg.) 1. smăcinare, fărâmițare; zdrobire. 2. ceea ce este smăcinat, fărâmițat, zdrobit.

Intrare: smăcinătură
smăcinătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smăcinătu
  • smăcinătura
plural
  • smăcinături
  • smăcinăturile
genitiv-dativ singular
  • smăcinături
  • smăcinăturii
plural
  • smăcinături
  • smăcinăturilor
vocativ singular
plural