2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

slănicul sma [At: JIPESCU, O. 51 / Pl: ? / E: np Slănic] 1 Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 2 Melodie după care se execută slănicul (1).

Slănic n. 1. plaiu în jud. Buzău, o ramură a muntelui Oituz; 2. orășel în jud. Prahova cu cea mai mare salină din țară, cu renumite băi sărate: 5000 loc. Penitenciar; 3. sat în jud. Bacău, aproape de hotarul despre Ardeal, cu ape minerale (conținând fier) și cu un stabiliment de băi; 500 loc [Slav. SLANIKŬ, târg de sare (din SLANŬ, sărat)].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+Slănic-Moldova (oraș) s. propriu n., g.-d. Slănicului-Moldova

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

slănicul s.n. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SLĂNIC-MOLDOVA, oraș în jud. Bacău, situat în depresiunea omonimă, la poalele SE ale m-ților Nemira, la 530 m alt., pe cursul superior al râului Slănic (afl. al Trotușului); 5.097 loc. (2005). Expl. de gresii. Fabrică de confecții. Stațiune de îmbuteliere a apelor minerale. Releu de televiziune (din 1964). Parc dendrologic. Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, cu climat de depresiune intramontană și cu numeroase izvoare minerale carbogazoase, bicarbonatate, slab sulfuroase, clorurate, sodice, unele oligominerale. Valoarea terapeutică a apelor minerale de la S.-M. a fost confirmată de-a lungul timpului de unele medalii obținute la expozițiile internaționale de la Viena (medalie de aur, 1873), Frankfurt pe Main (medalie de argint, 1881), Paris (medalie de aur, 1889) ș.a., fiind comparate de către specialiști cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains ș.a. Supranumită „Perla Moldovei”, stațiunea balneoclimaterică S.-M. oferă posibilitatea efectuării unor tratamente pentru vindecarea bolilor tubului digestiv și ale celor hepato-biliare ș.a. În cură externă, apele minerale de la S.-M. sunt recomandate pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, a celor cardiovasculare, endocrine, ginecologice ș.a. Prima mențiune documentară a localității datează din 1757, fiind consemnată într-un hrisov al domnului Constantin Racoviță, în care se specifică dăruirea întregii văi a Slănicului Epitropiei spitalului „Sf. Spiridon” din Iași. O dată cu descoperirea (la 20 iul. 1800) a unui izvor de apă minerală de către serdarul Mihalache Spiridon, așezarea a cunoscut o evoluție ascendentă din punct de vedere balnear. Primele analize ale apelor minerale de la S.-M. au fost făcute în 1832, iar după anul 1877 au fost introduse primele instalații balneare. Până la 17 febr. 1968, localitatea a purtat numele Băile-Slănic. Până în prezent, S.-M. are în subordine ad-tivă localitățile componente Cerdac și Cireșoaia. Monumente: clădirea Primăriei (1870-1890, cu unele refaceri din 1927); clădirea Cazinoului, construită în 1894 după planurile arhitecților români George Sterian și H. Rick.

Intrare: slănicul
slănicul
invariabil (I1)
  • slănicul
Intrare: Slănic
Slănic
substantiv propriu (SP001MS)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Slănic
  • Slănicul
plural
genitiv-dativ singular
  • Slănicului
plural
vocativ singular
plural