2 intrări
21 de definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SLĂBĂNOGIT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. (Înv.) Care și-a pierdut puterea, vigoarea; slăbit, istovit. ♦ (Rar; despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. – V. slăbănogi.
slăbănogit, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 2621/59 / V: (înv) slobon~ / Pl: ~iți, ~e / E: slăbănogi] 1 (Înv; d. oameni, d. corpul lor ori d. părți ale corpului lor) Paralizat. 2 (Înv; pgn) Îmbolnăvit. 3 (Înv; pgn) Infirm. 4-6 (Rar) Slab (2, 9, 55).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLĂBĂNOGIT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. Care și-a pierdut puterea, vigoarea; slăbit, istovit. ♦ (Rar; despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. – V. slăbănogi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SLĂBĂNOGIT, -Ă, slăbănogiți, -te, adj. (Despre ființe sau despre părți ale corpului lor) Devenit slăbănog; lipsit de putere fizică sau morală, slăbit, istovit. Nu cer adăpost decît pentru o noapte, ca să-mi odihnesc slăbănogitele picioare. GANE, N. II 79. Cu greu își mai poate urni... trupul său slăbănogit. HOGAȘ, DR. II 113. Zăvorăște-ți porțile Și-ndoiește-ți strejile Că e roșul odihnit și Corbea slăbănogit. TEODORESCU, P. P. 535. ♦ (Despre glas, sunete) Lipsit de intensitate, stins. Un glas slăbănogit îi zise: Bine ai venit. ISPIRESCU, L. 10.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLĂBĂNOGI, slăbănogesc, vb. IV. Intranz. și refl. (Înv.) A-și pierde puterea, vigoarea; a slăbi (2). – Din slăbănog.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slăbănogi [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 207r/6 / V: (înv) ~bon~ / Pzi: ~gesc / E: slăbănog] 1-2 vir (Înv; d. oameni, d. corpul lor ori d. părți ale corpului lor) A paraliza. 3-4 vir (Pgn) A se îmbolnăvi. 5-6 vir (Pgn) A dobândi o infirmitate. 7-8 vtrp (Îvp; d. ființe sau d. puterile lor) A (se) slăbi (3-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slăbonogi v vz slăbănogi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
slobonogit, ~ă a vz slăbănogit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLĂBĂNOGI, slăbănogesc, vb. IV. Intranz. și refl. A-și pierde puterea, vigoarea; a slăbi (2). – Din slăbănog.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SLĂBĂNOGI, slăbănogesc, vb. IV. Intranz. și refl. A-și pierde puterea, vigoarea, tăria; a slăbi. Trupul i se slăbănogise de atîta nevoință. STĂNOIU, C. I. 168. Trupul... slăbănogind, astîmpăr nu găsește. VĂCĂRESCU, P. 421.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
slăbănogì v. a deveni infirm: brațul meu slăbănogit ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
slăbănogésc v. tr. (d. slăbănog). Fac slăbănog: boala l-a slăbănogit. V. intr. Rar. Devin slăbănog.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
slăbănogi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slăbănogesc, 3 sg. slăbănogește, imperf. 1 slăbănogeam; conj. prez. 1 sg. să slăbănogesc, 3 să slăbănogească corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
slăbănogi (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slăbănogesc, imperf. 3 sg. slăbănogea; conj. prez. 3 să slăbănogească corectat(ă)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
slăbănogi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slăbănogesc, imperf. 3 sg. slăbănogea; conj. prez. 3 sg. și pl. slăbănogească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SLĂBĂNOGIT adj. v. slab, slăbănog, slăbit, tras, uscățiv.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slăbănogit adj. v. SLAB. SLĂBĂNOG. SLĂBIT. TRAS. USCĂȚIV.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLĂBĂNOGI vb. v. debilita.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SLĂBĂNOGI vb. v. paraliza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slăbănogi vb. v. PARALIZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLĂBĂNOGI vb. a (se) debilita, a slăbi, a (se) șubrezi, (reg.) a (se) ticăloși, (prin Munt.) a (se) șiștăvi. (S-a ~ de tot, bietul copil!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V407) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
slăbănogit, slăbănogităadjectiv
- 1. Care și-a pierdut puterea, vigoarea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu cer adăpost decît pentru o noapte, ca să-mi odihnesc slăbănogitele picioare. GANE, N. II 79. DLRLC
- Cu greu își mai poate urni... trupul său slăbănogit. HOGAȘ, DR. II 113. DLRLC
- Zăvorăște-ți porțile Și-ndoiește-ți strejile Că e roșul odihnit și Corbea slăbănogit. TEODORESCU, P. P. 535. DLRLC
- 1.1. (Despre glas, sunete) Lipsit de intensitate. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: stins
- Un glas slăbănogit îi zise: Bine ai venit. ISPIRESCU, L. 10. DLRLC
-
-
etimologie:
- slăbănogi DEX '98 DEX '09
slăbănogi, slăbănogescverb
-
- Trupul i se slăbănogise de atîta nevoință. STĂNOIU, C. I. 168. DLRLC
- Trupul... slăbănogind, astîmpăr nu găsește. VĂCĂRESCU, P. 421. DLRLC
-
etimologie:
- slăbănog DEX '98 DEX '09