5 definiții pentru slujnic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
slujnic, ~ă [At: CORESI, EV. 123 / V: (reg) scl~, zl~ / Pl: ~ici, ~ice / E: vsl слоужьникъ] 1 sf, (îvr) sm (Asr) Servitor (1). 2 sf (Orn; Trs; Mar; îc) ~a cucului Codobatură (Motacilla alba). 3 sm (Reg) Piuar.
slújnic m. (vsl. služinikŭ, rob, služĭbĭnikŭ, servitor, služĭbinica, servitoare; rus. služitelĭnica). Vechĭ. Servitor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sclujnic[1] sf vz slujnic modificată
- În original, și cuvântul principal și varianta sunt tipărite în forma de feminin; am corectat, potrivit cu definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zlujnic sf vz slujnic[1] modificată
- În original, și cuvântul principal și varianta sunt tipărite în forma de feminin; am corectat, potrivit cu definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
slujnic, -ă, s.m. și f. 1. (s.m. și f.; înv.) servitor, slugă. 2. (s.f.; reg.; în sintagmă) slujnica-cucului = codobatură. 3. (s.m.; reg.) piuar.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: slujnic
slujnic substantiv masculin
| substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
zlujnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sclujnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)