10 definiții pentru slujitorime

Explicative DEX

SLUJITORIME s. f. (Rar;, cu sens colectiv) Mulțime de slujitori; totalitate a slujitorilor. – Slujitor + suf. -ime.

slujitorime sf [At: (a. 1700) MAG. IST. II, 211/28 / E: slujitor + -ime] (Csc) 1 (Asr) Servitorime. 2-3 Mulțime de slujitori (9-10). 4-5 Totalitatea slujitorilor (9-10). 6 (Spc) Corp de mercenari în evul mediu românesc. 7 (Spc) Slujitor (11).

SLUJITORIME s. f. (Colectiv) Mulțime de slujitori; totalitate a slujitorilor. – Slujitor + suf. -ime.

SLUJITORIME s. f. (Cu sens colectiv) Mulțime de slujitori, totalitatea servitorilor sau oștenilor unei curți domnești (sau boierești). Să se tragă clopotele de primejdie! Să se scoale toată slujitorimea asupra hoților. SADOVEANU, Z. C. 341. Constantin Brîncoveanul neîngriji în urmă armata. «El strică multă slujitorime, zice cronicarul, făcîndu-i podani prin satele lui și ale rudelor lui». BĂLCESCU, O. I 21.

SLUJITORIME f. înv. (colectiv de la slujitor) 1) Totalitate a slujitorilor. 2) Mulțime de slujitori. /slujitor + suf. ~ime

Ortografice DOOM

slujitorime (rar) s. f., g.-d. art. slujitorimii

slujitorime (rar) s. f., g.-d. art. slujitorimii

slujitorime s. f., g.-d. art. slujitorimii

Sinonime

SLUJITORIME s. servitorime, (pop.) slugărime, (reg.) slugăret.

SLUJITORIME s. servitorime, (pop.) slugărime, (reg.) slugăret.

Intrare: slujitorime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slujitorime
  • slujitorimea
plural
genitiv-dativ singular
  • slujitorimi
  • slujitorimii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

slujitorimesubstantiv feminin

  • 1. rar (cu sens) colectiv Mulțime de slujitori; totalitate a slujitorilor. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Să se tragă clopotele de primejdie! Să se scoale toată slujitorimea asupra hoților. SADOVEANU, Z. C. 341. DLRLC
    • format_quote Constantin Brîncoveanul neîngriji în urmă armata. «El strică multă slujitorime, zice cronicarul, făcîndu-i podani prin satele lui și ale rudelor lui». BĂLCESCU, O. I 21. DLRLC
etimologie:
  • Slujitor + -ime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.