9 definiții pentru slugărime

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLUGĂRIME s. f. (Rar; colectiv) Mulțime de slugi; slujitorime, argățime. – Slugă + suf. -ărime.

SLUGĂRIME s. f. (Rar; colectiv) Mulțime de slugi; slujitorime, argățime. – Slugă + suf. -ărime.

slugărime sf [At: VALIAN, V. / E: slugă + -ărime] (Asr; csc) Mulțime de slugi (1) Si: (pop) slugăret, (înv) slugărit1 (8), servitorime, slujitorime.

SLUGĂRIME s. f. (Cu sens colectiv) Mulțime de slugi; argățime, slujitorime. Boierul a și început a iscodi slugărimea, să afle ce făcuse Manlache. POPA, V. 60.

slugăríme f. (d. slugă). Defav. Mulțime de slugĭ, servitorime: slugărimea capitaleĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

slugărime (rar) s. f., g.-d. art. slugărimii

slugărime (rar) s. f., g.-d. art. slugărimii

slugărime s. f., g.-d. art. slugărimii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SLUGĂRIME s. v. servitorime, slujitorime.

slugărime s. v. SERVITORIME. SLUJITORIME.

Intrare: slugărime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slugărime
  • slugărimea
plural
genitiv-dativ singular
  • slugărimi
  • slugărimii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

slugărimesubstantiv feminin

etimologie:
  • Slugă + sufix -ărime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.