12 definiții pentru „slugă”   declinări

SLÚGĂ, slugi, s. f. I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind plătită în bani sau în natură. ◊ Expr. (înv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ Fig. Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia în schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. 3. (înv.) Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare. – Din sl. sluga.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SLÚGĂ, slugi, s. f. I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind retribuită în bani sau în natură. ◊ Expr. (Înv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ Fig. Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia, în schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. 3. (Înv.) Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare. – Din sl. sluga.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

slúgă s. f., g.-d. art. slúgii; pl. slugi
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SLÚGĂ s. 1. servitor, om de serviciu, (astăzi rar) serv, (rar) slujitor, (înv.) poslușnic. 2. servitoare, slujnică, femeie de serviciu, (livr.) servantă, (reg.) jupâneasă, (fam.) mariță. 3. rândaș, servitor. 4. argat, (înv. și reg.) curtean, (prin Transilv.) biris, (înv.) celednic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SLÚGĂ s. v. trăgătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Slugă ≠ stăpân
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SLÚGĂ ~gi f. 1) Persoană angajată la stăpân mai ales pentru treburi casnice; servitor. 2) fig. Persoană devotată altei persoane sau unei cauze. /<sl. sluga
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

slúgă s. f., g.-d. art. slúgii; pl. slugi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

slúgă (-gi), s. f.1. Servitor, argat. – 2. Descălțător, trăgătoare. – 3. Suport, capră de susținere al capătului liber de la tăblia așezată pe tejgheaua tîmplarului. – Var. Trans. sclugă. Sl. sluga (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Conev 59), cf. mag. szolga.Der. slugarnic (var. slugar, slugăresc), adj. (servil); slugărnicie, s. f. (servilism); slugărnici, vb. (a munci ca slugă; a se purta servil); slugoi, s. m. (servitor; om slugarnic0; slugări, vb. (a fi slugă, a munci ca slugă); slugărie, s. f. (condiție de slugă, ploconeală); slugărime (var. slugăret), s. f. (slujitorime). Cf. sluji, solgăbirău.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

slugă m. servitor: cum e sluga și stăpânul PANN. [Slav. SLUGA].
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

slúgă f., pl. ĭ (vsl. sîrb. bg. sluga, slugă, rus. slugă; ung. szolga).Servitor (bărbat orĭ femeie): cum e stăpînu, și sluga; în nădejdea slugii, dat de fundu pungiĭ (Prov.). Unealtă de tras cizmele din picioare (o scândurică așezată oblic și care, la capătu de sus, are o deschizătură în care puĭ călcîĭu și tragi, pe cînd cu cel-lalt picĭor apeșĭ pe scîndurică).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a se tocmi slugă fără simbrie expr. a munci din greu pentru cineva fără nici un profit.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink