sleitură sf [At: N. LEON, MED. 103 / V: slăi~ / Pl: ~ri / E: slei + -tură] (Înv) 1-5 Sleire (1-2, 4, 6-7). 6 (Îrg; ccr) Materie grasă închegată prin răcire. 7 (Mun: ccr mpl) Piftie (de porc).

slăitură sf vz sleitură

sleitură, sleituri, s.f. (înv.) 1. (despre grăsimi animale) îngroșare, întărire cu aspect specific și gust neplăcut; sleială. 2. (reg.) materie grasă închegată prin răcire. 3. (reg.) piftie. 4. (fig.) pierdere a posibilităților materiale, secătuire.