SLĂVITÓR, -OÁRE, slăvitori, -oare, adj. (Rar) Care slăvește. ♦ (Înv.; adesea substantivat) Adorator. – Din slăvi + suf. -(i)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

SLĂVITÓR s. v. adorator.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink