SIZIGIE s. f. (Astron.) Conjuncția sau opoziția unei planete cu Soarele. ◊ Maree de sizigie = maree care coincide cu Luna nouă sau plină. – Din fr. syzygie.

sizigie sf [At: DN³ / V: ~giu sn / Pl: ? / E: fr syzygie] (Ast) 1 Poziție a Soarelui și a Lunii când cei doi aștri sunt în conjuncție sau în opoziție. 2 (Îs) Maree de ~ Maree care coincide cu Luna nouă sau plină.

SIZIGIE s. f. (Astron.) Poziție a Soarelui și a Lunii când cei doi aștri sunt în conjuncție sau în opoziție. ◊ Maree de sizigie = maree care coincide cu Luna nouă sau plină. – Din fr. syzygie.

SIZIGIE s.f. Conjuncție sau opoziție a Lunii ori a unei planete cu Pămîntul și cu Soarele. ◊ Maree de sizigie = maree care coincide cu Luna nouă sau plină. [Gen. -iei, var. sizigiu s.n. / < fr. syzygie, cf. gr. syzygia – reuniune].

SIZIGIE s. f. conjuncție sau opoziție a Lunii cu Soarele, corespunzând fazelor de Lună nouă sau plină, precum și amplitudinii maxime a mareelor. (< fr. syzygie)

sizigiu sn vz sizigie

SIZIGIU s.n. v. sizigie.

sizigie s. f., art. sizigia, g.-d. sizigii, art. sizigiei

sizigie s. f., art. sizigia, g.-d. sizigii, art. sizigiei

sizigie s. f., art. sizigia, g.-d. sizigii, art. sizigiei

sizigie (< gr. συζυγία, „pereche”) v. dipodie.