2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., sb. siv.

siv, ~ă a [At: BOLINTINEANU, O. 284 / Pl: ~i, ~e / E: bg siv] (Reg) 1 De culoare cenușie. 2 (D. părul oamenilor) Cărunt.

SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr. siv.

SIV, -Ă, sivi, -e, adj. De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. Balcanii pe care în zilele cu cer limpede... îi văd lucind, scînteind în lumină spinări gheboase, pietroase, sive, grive, pleșuve. STANCU, D. 193. Pe pod, morarul fereca piatra: Barbă sivă, sprîncene de mușchi uscat, nasul, cioc de cucuvaie. GALACTION, O. I. 47. Se apucase să-și boiască favoritele cele sive. BOLINTINEANU, O. 284.

SIV, -Ă, sivi, -e, adj. De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Bg., sb. siv.

siv a. cenușiu: pată sivă la vite. [Slav. SIVŬ].

siv, -ă adj. (vsl. bg. sivŭ, cenușiŭ). Munt. Cenușiŭ, sein: o rîmătoare la păr sivă (Mon. Of. 15 Ian. 1865. V. și Tkt.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

siv (reg.) adj. m., pl. sivi; f. si, pl. sive

siv (reg.) adj. m., pl. sivi; f. sivă, pl. sive

siv adj. m., pl. sivi; f. sg. sivă, pl. sive

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SIV adj. v. cărunt, cenușiu, fumuriu, gri, plumburiu, sur.

siv adj. v. CĂRUNT. CENUȘIU. FUMURIU. GRI. PLUMBURIU. SUR.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

siv (-vă), adj. – Gri. Sl. sivŭ (Tiktin; Conev 77), cf. bg., sb., cr. siv și sein.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SIV adj. 1. Sivu (Sd XXII); Siva, ioan (Bîr I); cf. și „Siva” din cîntul „Vasilcei”. 2. Cf. din altă temă (?), Siviț, Gl. (16 A IV 262).

Intrare: Siv
nume propriu (I3)
  • Siv
Intrare: siv
siv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • siv
  • sivul
  • sivu‑
  • si
  • siva
plural
  • sivi
  • sivii
  • sive
  • sivele
genitiv-dativ singular
  • siv
  • sivului
  • sive
  • sivei
plural
  • sivi
  • sivilor
  • sive
  • sivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

siv, siadjectiv

  • 1. regional De culoare cenușie, sură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Balcanii pe care în zilele cu cer limpede... îi văd lucind, scînteind în lumină spinări gheboase, pietroase, sive, grive, pleșuve. STANCU, D. 193. DLRLC
    • 1.1. Despre părul oamenilor: cărunt. DEX '09 DLRLC
      sinonime: cărunt
      • format_quote Pe pod, morarul fereca piatra: Barbă sivă, sprîncene de mușchi uscat, nasul, cioc de cucuvaie. GALACTION, O. I. 47. DLRLC
      • format_quote Se apucase să-și boiască favoritele cele sive. BOLINTINEANU, O. 284. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.