2 intrări
25 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SITUAT, -Ă, situați, -te, adj. (Despre oameni) Cu o bună situație materială; bogat, cu avere. [Pr.: -tu-at] – V. situa.
SITUAT, -Ă, situați, -te, adj. (Despre oameni) Cu o bună situație materială; bogat, cu avere. [Pr.: -tu-at] – V. situa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
situat, ~ă a [At: SION, P. 51 / P: ~tu-at / Pl: ~ați, ~e / E: situa] 1 Care există într-un anumit loc Si: așezat2 (6), amplasat2 (2), fixat, localizat, plasat, stabilit. 2 Care a fost inclus într-un ansamblu, într-o categorie etc. 3 Care ocupă un anumit loc într-o ierarhie. 4 (D. oameni; de obicei cu determinarea „bine”) Care are o situație materială bună. 5 (Rar; pex) Bogat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SITUAT, -Ă, situați, -te, adj. (Despre locuri, localități) Așezat într-o anumită poziție (față de locurile înconjurătoare). ◊ Expr. A fi bine situat = a avea o situație materială bună, a fi bogat, a avea avere.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SITUAT, -Ă, situați, -te, adj. (Despre oameni) bogat, cu avere. – v. situa.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de Zavaidoc
- acțiuni
SITUAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SITUA și A SE SITUA. 2) (despre persoane) Care are o situație materială bună. A fi bine ~. /v. a (se) situa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
situat a. așezat într’un loc: casă bine situată.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
situát, -ă adj. (fr. situé, mlat. situatus d. situs, situațiune). Așezat: o casă situată la margina orașuluĭ. Fig. Om bine situat, om bogat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SITUA, situez, vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; p. ext. a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a acționa de pe o anumită poziție. ♦ Tranz. A așeza într-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva. [Pr.: -tu-a] – Din fr. situer.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SITUA, situez, vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; p. ext. a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a acționa de pe o anumită poziție. ♦ Tranz. A așeza într-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva. [Pr.: -tu-a] – Din fr. situer.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
situa vtr [At: CR (1836), 1531/12 / P: ~tu-a / Pzi: ~uez / E: fr situer] 1-2 vtr A (se) așeza într-un anumit loc Si: a (se) amplasa, a (se) fixa (4-5), a (se) localiza, a (se) plasa2, a (se) pune, a (se) stabili. 3-4 vtr A (se) include într-un ansamblu, într-o categorie etc. 5-6 vtrf A ocupa sau a face să ocupe un anumit loc într-o ierarhie Si: a (se) fixa, a (se) stabili. 7-8 vtrf (Pex) A lua sau a face să ia o anumită atitudine față de o problemă dată. 9-10 vtrf (Pex) A acționa sau a face să acționeze de pe o anumită poziție. 11-12 vtr (C. i. fapte, evenimente etc.) A exista sau a face să existe într-o anumită într-un anumit moment istoric Si: a (se) așeza (13-14) , a (se) amplasa, a (se) fixa, a (se) localiza, a (se) plasa2, a (se) pune, a (se) stabili.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SITUA, situez, vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc în spațiu (sau într-o ordine, într-o ierarhie); p. ext. a lua o anumită atitudine față de o problemă dată. Satul ei era situat pe o înălțime de unde ochiul vedea o întindere de două ore. BOLINTINEANU, O. 413. Casa era situată pe vîrful dealului. id. ib. 413.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SITUA, situez, vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; p. ext. a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a activa de pe o anumită poziție. ♦ Tranz. A așeza într-un anumit loc; a desemna locul cuiva. – Fr. situer.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de Zavaidoc
- acțiuni
SITUA vb. I. refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine; (p. ext.) a lua o atitudine, a activa de pe o anumită poziție. ♦ tr. A așeza într-un anumit loc. [Pron. -tu-a, p. i. 3,6 -uează, ger. -uînd. / < fr. situer, it. situare, cf. lat. situs – așezare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SITUA vb. I. refl. a ocupa un anumit loc într-o ordine; (p. ext.) a lua o atitudine. II. tr. a așeza într-un anumit loc. (< fr. situer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A SE SITUA mă ~ez intranz. A deține un anumit loc (în spațiu, în timp sau într-un sistem ierarhic de valori). * ~ pe o (anumită) poziție a) a lua o (anumită) atitudine; a-și expune punctul de vedere; b) a avea o părere personală. ~ pe punctul de vedere (al cuiva) a accepta opinia cuiva; a adera la punctul de vedere (al cuiva). /<fr. situer, lat. situare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SITUA ~ez tranz. 1) A face să se situeze. 2) (fapte, evenimente etc.) A plasa cu ajutorul gândirii, imaginației sau a mijloacelor artistice (în timp, în spațiu sau într-un ansamblu de valori). Autorul ~at acțiunea în Moldova secolului XV. [Sil. -tu-a-] /<fr. situer, lat. situare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
situéz v. tr. (fr. situer, în latina scolastică situare, d. situs, situațiune). Așez, pun (vorbind de un oraș, o casă). Consider că e în cutare loc pe hartă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
situa (a ~) (desp. -tu-a) vb., ind. prez. 1 sg. situez (desp. -tu-ez), 3 situează (desp. -tu-ea-), 1 pl. situăm (desp. -tu-ăm); conj. prez. 1 sg. să situez, 3 să situeze; ger. situând (desp. -tu-ând)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
situa (a ~) (-tu-a) vb., ind. prez. 3 situează, 1 pl. situăm (-tu-ăm); conj. prez. 3 să situeze (-tu-e-); ger. situând (-tu-ând)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
situa vb. (sil. -tu-a), ind. prez. 1 sg. situez, 1 pl. situăm (sil. -tu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. situeze (sil. -tu-e-); ger. situând (sil. -tu-ând)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
situa (ind. prez. 1 sg. situez, 3 sg. și pl. situează)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
situez, -uează 3, -ueze 3 conj., -uam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SITUAT adj. avut, bogat, înstărit, (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SITUAT adj. avut, bogat, înstărit, (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SITUA vb. 1. a se clasa, a se clasifica, a se plasa. (S-a ~ al șaptelea la concurs.) 2. a (se) amplasa, a (se) așeza, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) stabili. (A ~ uzina în apropiere de...) 3. a se afla, a fi, a se găsi, a veni, (înv. și pop.) a cădea. (Satul se ~ pe Olt.) 4. a (se) plasa, a (se) pune. (Articolul enclitic se ~ la sfârșitul numelui, în limba română.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SITUA vb. 1. a se clasa, a se clasifica, a se plasa. (S-a ~ al șaptelea la concurs.) 2. a (se) amplasa, a (se) așeza, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) stabili. (A ~ uzina în apropiere de...) 3. a se afla, a fi, a se găsi, a veni, (înv. și pop.) a cădea. (Satul se ~ pe Olt.) 4. a (se) plasa, a (se) pune. (Articolul enclitic se ~ după nume.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: si-tu-a
verb (VT214) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
situat, situatăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Cu o bună situație materială; cu avere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bogat
- 2. (Despre locuri, localități) Așezat într-o anumită poziție (față de locurile înconjurătoare). DLRLC
etimologie:
- situa DEX '98 DEX '09
situa, situezverb
- 1. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Satul ei era situat pe o înălțime de unde ochiul vedea o întindere de două ore. BOLINTINEANU, O. 413. DLRLC
- Casa era situată pe vîrful dealului. BOLINTINEANU, O. 413. DLRLC
- 1.1. A lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a acționa de pe o anumită poziție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.2. A așeza într-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- situer DEX '09 DEX '98 DN