SISTOLĂ, sistole, s. f. Contracție fiziologică periodică, ritmică a musculaturii inimii, în timpul căreia sângele este expulzat din ventricule în artera pulmonară și în aortă, iar din auricule în ventricule. – Din fr. systole.

sistolă sf [At: HOL. / A și: ~tolă / Pl: ~le / E: fr systole cf ngr συστολή] Contracție fiziologică periodică, ritmică a musculaturii cavităților inimii, având drept efect expulzarea sângelui din ventricule în aortă și în artera pulmonară și din atrii în ventricule.

SISTOLĂ, sistole, s. f. Fază de contractare fiziologică periodică, ritmică a musculaturii inimii, în timpul căreia sângele este expulzat din ventricule în artera pulmonară și în aortă, iar din auricule în ventricule. – Din fr. systole.

SISTOLĂ, sistole, s. f. Fază de contractare ritmică a inimii, cînd sîngele este expulzat în artera pulmonară și în aortă. Dozele toxice opresc inima în sistolă. DANIELOPOLU, F. N. II 172.

SISTOLĂ s.f. Contracția periodică, ritmică a mușchiului cardiac însoțită de împingerea sîngelui din inimă în artere. [< fr. systole, cf. gr. systole – contracție].

SISTOLĂ s. f. 1. contracția periodică, ritmică a mușchiului cardiac, însoțită de împingerea sângelui din inimă în artere. 2. fază de contractare a vacuolelor pulsatile, la alge. (< fr. systole)

SISTOLĂ ~e f. Contracție ritmică a mușchiului inimii, datorită căreia sângele este propulsat în artere. [G.-D. sistolei] /<fr. systole

sistolă f. Anat. mișcare de contracțiune a inimei.

*sístolă f., pl. e (lat systole, d. vgr. systolé. V. diastolă). Gram. lat. întrebuințarea uneĭ silabe scurte ca lungă. Fiziol. Contracțiunea inimiĭ și arterelor.

sistolă s. f., g.-d. art. sistolei; pl. sistole

sistolă s. f., g.-d. art. sistolei; pl. sistole

sistolă s. f., g.-d. art. sistolei; pl. sistole

sistolă

SÍSTOLĂ (< fr.; {s} gr. systole „contracție”) s. f. Contracție fiziologică periodică, ritmică a musculaturii cavităților inimii, având drept efect expulzarea sângelui din ventricule în aortă și în artera pulmonară (s. ventriculară) și din atrii în ventricule (s. atrială). La om se produc 60-80 s. pe minut. Împreună cu diastola (fază de relaxare a atriilor și a ventriculelor) s. formează un ciclu de activitate a inimii.