4 intrări

53 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SISTARE, sistări, s. f. Acțiunea de a sista și rezultatul ei; oprire, încetare, întrerupere, suspendare. – V. sista.

SISTARE, sistări, s. f. Acțiunea de a sista și rezultatul ei; oprire, încetare, întrerupere, suspendare. – V. sista.

sistare sf [At: SBIERA, F. S. 318 / Pl: ~tări / E: sista] 1 Întrerupere a unei activități, a unei lucrări etc. Si: suspendare. 2 Încetare (temporară sau definitivă) a unei activități, a unei lucrări etc. Si: suspendare.

SISTARE, sistări, s. f. Acțiunea de a sista; întrerupere, încetare, suspendare.

SISTARE s.f. Acțiunea de a sista și rezultatul ei; încetare, oprire. [< sista].

SISTA, sistez, vb. I. Tranz. A înceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a întrerupe, a suspenda, a opri. – Din lat. sistere, germ. sistieren.

SISTA, sistez, vb. I. Tranz. A înceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a întrerupe, a suspenda, a opri. – Din lat. sistere, germ. sistieren.

ȘISTAR s. n. v. șiștar.

ȘIȘTAR, șiștare, s. n. Vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Var.: (reg.) șistar s. n.] – Din sl. šestarŭ.

ȘIȘTAR, șiștare, s. n. Vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. [Var.: (reg.) șistar s. n.] – Din sl. šestarŭ.

sista vt [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: ~tez / E: lat sistere cf ger sistieren] (Liv) 1 A întrerupe (o activitate, o lucrare etc.) Si: a (se) suspenda. 2 A înceta (temporar sau definitiv) o activitate, o lucrare etc. Si: a suspenda.

șiștar2 sn [At: I. IONESCU, M. 712 / Pl: ~e / E: srb šestar „compas”] (Ban; Olt) Unealtă asemănătoare cu compasul, folosită în rotărie Si: (reg) șișteală2 (1), șiștoare1.

șiștar1 sn [At: KLEIN, D. 425 / V: (reg) ciuș~, git~, jit~, siș~, suș~, șăș~, șist~, șit~ (Pl: ~uri), șoș~, șt~, șust~, șuș~ (Pl: ~uri), șușter / Pl: ~e / E: ns cf slv шестаръ] (Reg) 1 Vas de lemn sau de metal (cu toartă), de obicei cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales la muls Si: (reg) doniță (1). 2 (Rar) Cantitatea de lichid conținută într-un șiștar1 (1).

SISTA, sistez, vb. I. Tranz. A înceta (vremelnic sau definitiv) o activitate; a întrerupe, a suspenda, a suprima.

SISTAR, sistare, s. n. (Regional) Compas. Rotarii fac toate... servindu-se cu instrumentele următoare: toporul, barda... dalta, broasca... sistaru (compasu). I. IONESCU, M. 712.

ȘIȘTAR, șiștare, s. n. Vas cu toartă cu gura mai largă decît baza, făcut din doage de lemn sau din metal și folosit pentru muls laptele ori pentru scurs zerul din caș. V. doniță, găleată. Laptele țîșnea aburind cald în șiștar. Femeia vorbea singură cu vita. C. PETRESCU, Î. II 160. Irina intră în casă cu ochii în pămînt, ținînd în mînă un șiștar cu lapte. BUJOR, S. 85. Ilinca trase șiștarul de sub ugerul vacii, îl puse deoparte și... alergă bucuroasă înaintea mă-sii. VLAHUȚĂ, O. A. II 51. – Variante: șuștar (SEVASTOS, N. 290), șistar (DELAVRANCEA, A. 106) s. n.

SISTA vb. I. tr. A opri, a înceta, a întrerupe (o lucrare, o acțiune). [< germ. sistieren].

SISTA vb. tr., refl. a (se) opri, a (se) întrerupe, a (se) suspenda. (< lat. sistere, germ. sistieren)

A SISTA ~ez tranz. livr. (activități, procese etc.) A face să se întrerupă; a întrerupe. /<lat. sistere, germ. sistieren

ȘIȘTAR ~e n. 1) Vas (din doage) cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui; doniță. 2) Conținutul unui astfel de vas. /cf. sl. šestaru

șiștar n. găleată de muls oile. [Slav. SESTARŬ (din lat. SEXTARIUS)].

șiștár, șuștár și șitár n., pl. e (vsl. šestarŭ, d. lat. sextarius, a șesea parte din congius, o măsură p. lichide). Doniță de muls orĭ de strîns zeru scurs din caș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sistare s. f., g.-d. art. sistării; pl. sistări

sistare s. f., g.-d. art. sistării; pl. sistări

sistare s. f., g.-d. art. sistării; pl. sistări

sista (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sistez, 3 sistea; conj. prez. 1 sg. să sistez, 3 să sisteze

șiștar s. n., pl. șiștare

sista (a ~) vb., ind. prez. 3 sistea

sista vb., ind. prez. 1 sg. sistez, 3 sg. și pl. sistea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SISTARE s. încetare, întrerupere, oprire, suspendare. (~ activității întreprinderii distruse.)

SISTARE s. încetare, întrerupere, oprire, suspendare. (~ activității întreprinderii distruse.)

SISTA vb. a(-și) înceta, a(-și) întrerupe, a(-și) opri, a(-și) suspenda. (Uzina distrusă și-a ~ activitatea.)

ȘIȘTAR s. (reg.) bărbânță, (Transilv. și Ban.) cart, (prin Ban.) secter, (Transilv., Maram. și Mold.) toc.

SISTA vb. a(-și) înceta, a(-și) întrerupe, a(-și) opri, a(-și) suspenda. (Uzina distrusă și-a ~ activitatea.)

ȘIȘTAR s. (reg.) bărbînță, (Transilv. și Ban.) cart, (prin Ban.) secter, (Transilv., Maram. și Mold.) toc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șiștar (-re), s. n. – Căldare, vas pentru muls. – Var. Trans. șuștar. Lat. sextarius, prin intermediul sl. šestarŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 398; Conev; Tiktin; cf. REW 7887).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șiștar, șiștare, s.n. (reg.) unealtă asemănătoare cu compasul, folosită în rotărie; șișteală, șistoare.

Intrare: sistare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sistare
  • sistarea
plural
  • sistări
  • sistările
genitiv-dativ singular
  • sistări
  • sistării
plural
  • sistări
  • sistărilor
vocativ singular
plural
Intrare: sista
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sista
  • sistare
  • sistat
  • sistatu‑
  • sistând
  • sistându‑
singular plural
  • sistea
  • sistați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sistez
(să)
  • sistez
  • sistam
  • sistai
  • sistasem
a II-a (tu)
  • sistezi
(să)
  • sistezi
  • sistai
  • sistași
  • sistaseși
a III-a (el, ea)
  • sistea
(să)
  • sisteze
  • sista
  • sistă
  • sistase
plural I (noi)
  • sistăm
(să)
  • sistăm
  • sistam
  • sistarăm
  • sistaserăm
  • sistasem
a II-a (voi)
  • sistați
(să)
  • sistați
  • sistați
  • sistarăți
  • sistaserăți
  • sistaseți
a III-a (ei, ele)
  • sistea
(să)
  • sisteze
  • sistau
  • sista
  • sistaseră
Intrare: sistar
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sistar
  • sistarul
plural
  • sistare
  • sistarele
genitiv-dativ singular
  • sistar
  • sistarului
plural
  • sistare
  • sistarelor
vocativ singular
plural
Intrare: șiștar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiștar
  • șiștarul
  • șiștaru‑
plural
  • șiștare
  • șiștarele
genitiv-dativ singular
  • șiștar
  • șiștarului
plural
  • șiștare
  • șiștarelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șistar
  • șistarul
  • șistaru‑
plural
  • șistare
  • șistarele
genitiv-dativ singular
  • șistar
  • șistarului
plural
  • șistare
  • șistarelor
vocativ singular
plural
șustar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șoștar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șăștar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suștar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
siștar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuștar
  • șuștarul
  • șuștaru‑
plural
  • șuștare
  • șuștarele
genitiv-dativ singular
  • șuștar
  • șuștarului
plural
  • șuștare
  • șuștarelor
vocativ singular
plural
gitar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sistare, sistărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi sista DEX '09 DEX '98 DN

sista, sistezverb

etimologie:

sistar, sistaresubstantiv neutru

  • 1. regional Compas. DLRLC
    sinonime: compas
    • format_quote Rotarii fac toate... servindu-se cu instrumentele următoare: toporul, barda... dalta, broasca... sistaru (compasu). I. IONESCU, M. 712. DLRLC

șiștar, șiștaresubstantiv neutru

  • 1. Vas de lemn sau de metal cu toartă, cu gura mai largă decât baza, folosit mai ales pentru muls laptele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    diminutive: șiștărel
    • format_quote Laptele țîșnea aburind cald în șiștar. Femeia vorbea singură cu vita. C. PETRESCU, Î. II 160. DLRLC
    • format_quote Irina intră în casă cu ochii în pămînt, ținînd în mînă un șiștar cu lapte. BUJOR, S. 85. DLRLC
    • format_quote Ilinca trase șiștarul de sub ugerul vacii, îl puse deoparte și... alergă bucuroasă înaintea mă-sii. VLAHUȚĂ, O. A. II 51. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.