2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIROPARE, siropări, s. f. (Rar) Acțiunea de a siropa.V. siropa.

SIROPARE, siropări, s. f. (Rar) Acțiunea de a siropa.V. siropa.

siropare sf [At: LTR2 / Pl: ~pări / E: siropa] 1 Defect în fabricarea marmeladei, constând în curgerea siropului din ea. 2 Îmbibare cu sirop (1). 3 Amestecare cu sirop (1).

SIROPARE s.f. Acțiunea de a siropa și rezultatul ei. ♦ Defect la fabricarea marmeladei, constînd în curgerea siropului din ea. [< siropa, cf. fr. siropage].

SIROPA, siropez, vb. I. Tranz. A îmbiba, a amesteca cu sirop. – Din sirop.

SIROPA, siropez, vb. I. Tranz. A îmbiba, a amesteca cu sirop. – Din sirop.

SIROPAT, -Ă, siropați, -te, adj. (Rar) Însiropat. – V. siropa.

siropa vt [At: DM / Pzi: ~pez / E: sirop] (Rar; c. i. dulciuri, băuturi, etc.) 1 A îmbiba cu sirop (1) Si: a însiropa. 2 A amesteca cu sirop (1).

SIROPA vb. I. tr. (Rar) A pune sirop într-un aliment sau într-o băutură. [< sirop, cf. germ. sirupieren].

A SIROPA ~ez tranz. rar (dulciuri, băuturi etc.) A prepara cu sirop. /Din sirop

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

siropare s. f., g.-d. art. siropării; pl. siropări

siropa vb., ind. prez. 1 sg. siropez, 3 sg. și pl. siropea

Intrare: siropare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • siropare
  • siroparea
plural
  • siropări
  • siropările
genitiv-dativ singular
  • siropări
  • siropării
plural
  • siropări
  • siropărilor
vocativ singular
plural
Intrare: siropa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • siropa
  • siropare
  • siropat
  • siropatu‑
  • siropând
  • siropându‑
singular plural
  • siropea
  • siropați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • siropez
(să)
  • siropez
  • siropam
  • siropai
  • siropasem
a II-a (tu)
  • siropezi
(să)
  • siropezi
  • siropai
  • siropași
  • siropaseși
a III-a (el, ea)
  • siropea
(să)
  • siropeze
  • siropa
  • siropă
  • siropase
plural I (noi)
  • siropăm
(să)
  • siropăm
  • siropam
  • siroparăm
  • siropaserăm
  • siropasem
a II-a (voi)
  • siropați
(să)
  • siropați
  • siropați
  • siroparăți
  • siropaserăți
  • siropaseți
a III-a (ei, ele)
  • siropea
(să)
  • siropeze
  • siropau
  • siropa
  • siropaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

siropare, siropărisubstantiv feminin

  • 1. rar Acțiunea de a siropa. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Defect la fabricarea marmeladei, constând în curgerea siropului din ea. DN
etimologie:
  • vezi siropa DEX '09 DEX '98 DN

siropa, siropezverb

  • 1. A îmbiba, a amesteca cu sirop. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • sirop DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.