8 definiții pentru șiric
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
șiric sn [At: (a. 1820) IORGA, S. D. XXII, 11 / V: (înv) si~ (Pl: ~ice) / Pl: ~uri / E: tc syryk, ngr σιρίϰι] (Înv) Prăjină.
șiríc, V. siric.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
siric sn vz șiric
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIRIC, siricuri, s. n. (Turcism învechit) Prăjină cu care se conduc plutele. ♦ Prăjină care se poartă sprijinită pe umăr și cu ajutorul căreia se duc greutăți, legate la capătul dinspre spate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIRIC, siricuri, s. n. Prăjină cu care se conduc plutele. ♦ Prăjină care se poartă sprijinită de umăr și cu ajutorul căreia se duc greutăți, legate de capătul dinspre spate. – Tc. sırık.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
siríc n., pl. urĭ și e (turc. syryk). Rar azĭ. Prăjină. – Și șiric.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘIRIC s. v. par, prăjină.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șiric s. v. PAR. PRĂJINĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șiric, șiricurisubstantiv neutru
- 1. Prăjină cu care se conduc plutele. DLRLCsinonime: prăjină
- 1.1. Prăjină care se poartă sprijinită pe umăr și cu ajutorul căreia se duc greutăți, legate la capătul dinspre spate. DLRLC
-
etimologie:
- sırık DLRM