2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sănorisa v vz sinorisi1 corectat(ă)
sinori v vz sinorisi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sinorisi1 [At: (a. 1821) IORGA, S. D. XXI, 361 / V: sănorisa / Pzi: ~sesc / E: ngr συνοργίξομαι (aor συνωργίσθην)] 1 vt A băga de seamă. 2 vt A acorda atenție. 3 vr A-și face griji. 4 vr A se potrivi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sinorisì v. a se întovărăși: el nu se sinorisi de loc POP. [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sinorisésc v. tr. (ngr. synorizo, aor. -órisa). Vechĭ. Rar. Mărginesc. V. refl. A te sinorisi cuĭva, a te uni cu el.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SINORISI vb. v. învecina, mărgini.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sinorisi vb. v. ÎNVECINA. MĂRGINI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sinorisi (-sesc, -it), vb. refl. – A se asocia. Ngr. συνωρίζω, aorist συνωρίσω (Tiktin; Gáldi 254). Sec. XIX, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sinorisi2, sinorisesc, vb. IV refl. (înv.) 1. a se întovărăși. 2. a se mărgini.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sinorisi1, sinorisesc, vb. IV (înv.) 1. a băga de seamă; a acorda atenție. 2. (refl.) a-și face griji; a se potrivi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|