2 intrări
16 definiții

Explicative DEX

sinorisi1 [At: (a. 1821) IORGA, S. D. XXI, 361 / V: sănorisa / Pzi: ~sesc / E: ngr συνοργίξομαι (aor συνωργίσθην)] 1 vt A băga de seamă. 2 vt A acorda atenție. 3 vr A-și face griji. 4 vr A se potrivi.

sinorisi2 vr [At: CIHAC, II, 699 / V: ~nori / Pzi: ~sesc / E: ngr συνωρίσα (aor συνωρεύω)] 1 A se mărgini. 2 A se întovărăși.

sinorisì v. a se întovărăși: el nu se sinorisi de loc POP. [Gr. mod.].

sănorisa v vz sinorisi1 corectat(ă)

sinori v vz sinorisi2

șinora v vz șinori

șinori vt [At: KLEIN, D. 424 / V: (reg) ~ra (Pzi: ~rez), ~nuri / Pzi: ~resc / E: șinor] 1 (Trs; înv; c. i. registre, dosare etc.) A șnurui (1). 2 (Îrg; pex; c. i. obiecte) A șnui (2). 3 (Trs; c. i. haine) A șnurui (3). 4 (Reg; îf șinora: c. i. abcese subcutanate la vite) A străpunge cu o sfoară unsă cu ceară, pentrua se elimina puroiul.

șinuri v vz șinori

sinorisésc v. tr. (ngr. synorizo, aor. -órisa). Vechĭ. Rar. Mărginesc. V. refl. A te sinorisi cuĭva, a te uni cu el.

Etimologice

sinorisi (-sesc, -it), vb. refl. – A se asocia. Ngr. συνωρίζω, aorist συνωρίσω (Tiktin; Gáldi 254). Sec. XIX, înv.

Sinonime

SINORISI vb. v. învecina, mărgini.

sinorisi vb. v. ÎNVECINA. MĂRGINI.

ȘINORI vb. v. șnurui

șinori vb. v. ȘNURUI.

Arhaisme și regionalisme

sinorisi2, sinorisesc, vb. IV refl. (înv.) 1. a se întovărăși. 2. a se mărgini.

sinorisi1, sinorisesc, vb. IV (înv.) 1. a băga de seamă; a acorda atenție. 2. (refl.) a-și face griji; a se potrivi.

Intrare: sinorisi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sinorisi
  • sinorisire
  • sinorisit
  • sinorisitu‑
  • sinorisind
  • sinorisindu‑
singular plural
  • sinorisește
  • sinorisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sinorisesc
(să)
  • sinorisesc
  • sinoriseam
  • sinorisii
  • sinorisisem
a II-a (tu)
  • sinorisești
(să)
  • sinorisești
  • sinoriseai
  • sinorisiși
  • sinorisiseși
a III-a (el, ea)
  • sinorisește
(să)
  • sinorisească
  • sinorisea
  • sinorisi
  • sinorisise
plural I (noi)
  • sinorisim
(să)
  • sinorisim
  • sinoriseam
  • sinorisirăm
  • sinorisiserăm
  • sinorisisem
a II-a (voi)
  • sinorisiți
(să)
  • sinorisiți
  • sinoriseați
  • sinorisirăți
  • sinorisiserăți
  • sinorisiseți
a III-a (ei, ele)
  • sinorisesc
(să)
  • sinorisească
  • sinoriseau
  • sinorisi
  • sinorisiseră
sănorisa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sinori
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șinori
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șinori
  • șinorire
  • șinorit
  • șinoritu‑
  • șinorind
  • șinorindu‑
singular plural
  • șinorește
  • șinoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șinoresc
(să)
  • șinoresc
  • șinoream
  • șinorii
  • șinorisem
a II-a (tu)
  • șinorești
(să)
  • șinorești
  • șinoreai
  • șinoriși
  • șinoriseși
a III-a (el, ea)
  • șinorește
(să)
  • șinorească
  • șinorea
  • șinori
  • șinorise
plural I (noi)
  • șinorim
(să)
  • șinorim
  • șinoream
  • șinorirăm
  • șinoriserăm
  • șinorisem
a II-a (voi)
  • șinoriți
(să)
  • șinoriți
  • șinoreați
  • șinorirăți
  • șinoriserăți
  • șinoriseți
a III-a (ei, ele)
  • șinoresc
(să)
  • șinorească
  • șinoreau
  • șinori
  • șinoriseră
șinora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șinuri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)