SINO- elem. sin2(o)-.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘÍNĂ, șine, s. f. 1. Fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți (tren, tramvai) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr-o instalație tehnică. ♦ P. ext. Cale ferată. 2. Cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de uzură. ♦ Bandă de metal care se fixează pe unele obiecte de lemn (uși, lăzi, butoaie etc.) pentru a le mări rezistența la uzură. – Din pol. szyna, germ. Schiene.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘÍNĂ ~e f. 1 ) Fiecare din cele două bare de oțel fixate pe traverse și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul (tren, tramvai, etc.). ~ cu șanț. 2) Tijă pentru ghidarea unor piese mobile într-un sistem tehnic. 3) Cerc de oțel îmbrăcat pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le proteja. ~ de căruță. 4) Bandă metalică cu care se încinge pe la margini un obiect (ladă, ușă etc.) pentru a-i mări rezistența. [G.-D. șinei] /<germ. Schiene
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘÍNĂ s. 1. (reg.) raf, șing, șteangără. (~ la unele căi de rulare.) 2. cerc, (reg.) șing, (Transilv., Ban. și Mold.) raf. (~ la roata unei căruțe.) 3. (reg.) șparing. (Sanie cu ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȘÍNĂ s. v. bară, cale ferată, drum-de-fier, lingou, linie ferată.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șínă (-ne), s. f. – Linie, cale de fier, cerc, obadă. – Germ. Schiene, prin intermediul pol. szyna (Cihac, II, 388; Borcea 207). Sec. XVII. – Der. șinar, s. m. (cui de fier cu care se fixează șinele); șinui, vb. (a pune cercuri, șine); șineu, s. n. (Trans. de N, băț cu care se strînge o sfoară sau un lanț sau un fier-balot).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
șínă s. f., g.-d. art. șínei; pl. șíne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SINO-TIBETÁNE adj. Limbi ~ = familie de limbi vorbite în Asia și cuprinzând două mari ramuri: thai chineză sau thino-siameză (limba chineză și grupul thai) și tibeto-birmană (limbi vorbite în Tibet, Nepal, NE Indiei, E Bangladeshului și în Uniunea Myanmar). Sin. chino-tibetane.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink