2 definiții pentru singurățit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
singurățit, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 126v/17 / Pl: ~iți, ~e / E: singura] (Îvr; d. oameni) 1-2 Singur (1, 3).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
singurățit, -ă, adj. (înv.; despre oameni) singur.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: singurățit
singurățit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)