4 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINET, sineturi, s. n. (Înv.) 1. Act, document; zapis, hrisov. 2. Adeverință, chitanță; poliță. [Var.: senet s. n.] – Din tc. senet.

SINET, sineturi, s. n. (Înv.) 1. Act, document; zapis, hrisov. 2. Adeverință, chitanță; poliță. [Var.: senet s. n.] – Din tc. senet.

sinet sn [At: MAG. IST. IV, 121/10 / V: (înv) săn~, sân~, sen~ / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: tc senet] 1 (Înv) Act (4). 2 (Înv) Hrisov. 3 (Înv) Adeverință (3). 4 (Înv) Chitanță (1). 5 (Înv) Poliță2. 6 (Rar) Casetă (1). 7 (Rar) Sipet. 8 (Îvr; fig) Talisman.

SINET, sineturi, s. n. (Învechit și arhaizant) 1. Act, document, zapis, hrisov. Gheorghieș Duhu și celălalt căpitan, Stamate Duhu, își apăraseră ogorul cu paloșul, cu arcul și cu sîneața; tot așa cum, mai tîrziu, avea să-l apere Antohie Duhu, cu zapise, sineturi și cărți de judecată. C. PETRESCU, R. DR. 42. Mama Elena Dudeasca, sora bunică-mea, văduva poetului Iancu Văcărescu, avea sipeturi pline cu sineturi. GHICA, S. A. 112. 2. Adeverință, chitanță; poliță. Mă mulțămesc cu ce binevoiește a da hatmanul, s-a închinat cu demnitate zaraful venețian și, scoțînd sinetul, a făcut doi pași, punîndu-l pe masa județului. SADOVEANU, N. P. 217. Sineturile mele trebuie să fie achitate fără nici o scădere. ALECSANDRI, T. 1251. 8000 galbini în obligațiile statului se vor vinde, ca și toate sineturile și vecselele ce se vînd în piață. RUSSO, S. 160. – Variantă: senet (KOGĂLNICEANU, S. 123) s. n.

sinet n. od. poliță: sineturile trebue achitate fără nicio scădere AL. [Vechiu-rom. sinet, act, document = turc. SENED].

sinét n., pl. e și urĭ (turc. [d. ar.] sened sprijin, document; ngr. senéti, sîrb. senet). Sec. 18-19. Act, document. Azĭ. Rar. Adeverință, chitanță, poliță, zdelcă.

SENET s. n. v. sinet.

SINEȚ, sineți, s. m. (Iht.; reg.) Plătică1.Et. nec.

sineț1 sm [At: BĂCESCU, P. 47 / V: sân~ / Pl: ~i / E: ns cf scr sjenica] (Iht; Ban; Olt) Plătică1 (Brama brama).

SINEȚ, sineți, s. m. (Iht.; reg.) Plătică1. – Et. nec.

sineáță f. și (rar) -éț n., pl. ețe (vrom. [Moxa], svineață, d. vsl. svinĭcĭ, plumb; rus. svinéc). Vechĭ. Flintă, pușcă cu cremene.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sinet (document) (înv.) s. n., pl. sineturi

sinet (document) (înv.) s. n., pl. sineturi

sinet (document) s. n., pl. sineturi

sineț (plătică) (reg.) s. m., pl. sineți

sineț (plătică) (reg.) s. m., pl. sineți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SINET s. v. act, adeverință, cambie, chitanță, document, dovadă, hârtie, hrisov, izvor, înscris, mărturie, piesă, poliță, recipisă, trată.

sinet s. v. ACT. ADEVERINȚĂ. CAMBIE. CHITANȚĂ. DOCUMENT. DOVADĂ. HÎRTIE. HRISOV. IZVOR.ÎNSCRIS. MĂRTURIE. PIESĂ. POLIȚĂ. RECIPISĂ. TRATĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sinet (-turi), s. n.1. Document, act. – 2. Adeverință, chitanță. – Mr. sinete, megl. sinet. Tc. (arab.) sened (Șeineanu, II, 322; Lokotsch 18239, cf. ngr. σενέτι, sb. senet.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sinet, sineturi, s.n. (înv.) 1. act, document, hrisov, zapis. 2. adeverință, chitanță; poliță. 3. casetă; sipet. 4. (fig.) talisman.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SINET subst. (document). 1. Sinilaru, V., mold., act. „păstrător de sineturi”. 2. Prob. Sinitaș fam. (Sur X).

Intrare: Sinet
Sinet nume propriu
nume propriu (I3)
  • Sinet
Intrare: sinet (document)
sinet1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sinet
  • sinetul
  • sinetu‑
plural
  • sineturi
  • sineturile
genitiv-dativ singular
  • sinet
  • sinetului
plural
  • sineturi
  • sineturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senet
  • senetul
  • senetu‑
plural
  • seneturi
  • seneturile
genitiv-dativ singular
  • senet
  • senetului
plural
  • seneturi
  • seneturilor
vocativ singular
plural
sănet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sânet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sinet (zool.)
sinet2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sinet
  • sinetul
  • sinetu‑
plural
  • sineți
  • sineții
genitiv-dativ singular
  • sinet
  • sinetului
plural
  • sineți
  • sineților
vocativ singular
plural
Intrare: sineț
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sineț
  • sinețul
  • sinețu‑
plural
  • sineți
  • sineții
genitiv-dativ singular
  • sineț
  • sinețului
plural
  • sineți
  • sineților
vocativ singular
plural
sâneț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sinet, sineturisubstantiv neutru

învechit
  • 1. Act, document, hrisov, zapis. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Gheorghieș Duhu și celălalt căpitan, Stamate Duhu, își apăraseră ogorul cu paloșul, cu arcul și cu sîneața; tot așa cum, mai tîrziu, avea să-l apere Antohie Duhu, cu zapise, sineturi și cărți de judecată. C. PETRESCU, R. DR. 42. DLRLC
    • format_quote Mama Elena Dudeasca, sora bunică-mea, văduva poetului Iancu Văcărescu, avea sipeturi pline cu sineturi. GHICA, S. A. 112. DLRLC
  • 2. Adeverință, chitanță, poliță. DEX '09 DEX '98 DLRLC Șăineanu, ed. VI
    • format_quote Mă mulțămesc cu ce binevoiește a da hatmanul, s-a închinat cu demnitate zaraful venețian și, scoțînd sinetul, a făcut doi pași, punîndu-l pe masa județului. SADOVEANU, N. P. 217. DLRLC
    • format_quote Sineturile mele trebuie să fie achitate fără nici o scădere. ALECSANDRI, T. 1251. DLRLC
    • format_quote 8000 galbini în obligațiile statului se vor vinde, ca și toate sineturile și vecselele ce se vînd în piață. RUSSO, S. 160. DLRLC
etimologie:

sineț, sinețisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.