SINECÚRĂ, sinecuri, s. f. Slujbă, funcție bine retribuită, care cere muncă minimă sau nu cere nici o muncă. – Din fr. sinécure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

SINECÚRĂ ĩ f. Funcție bine remunerată fără a face nimic sau aproape nimic. [G.-D. sinecurii] /<fr. sinécure
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SINECÚRĂ s.f. Slujbă, funcție bine retribuită, care necesită o muncă minimă sau nu necesită nici o muncă. [Cf. fr. sinécure, engl. sinecure < lat. sine – fără, cura – grijă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SINECÚRĂ s. f. slujbă, funcție bine retribuită, care necesită o muncă minimă sau nu necesită nici o muncă. (< fr. sinécure)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sinecúră s. f., g.-d. art. sinecúrii; pl. sinecúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink