2 definiții pentru sincategorematic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINCATEGOREMATIC, -Ă adj. 1. (log.; despre cuvinte, simboluri) care nu are semnificație luat izolat, putând însă apărea ca parte constituantă într-o expresie cu semnificație. 2. (fil.; despre infinit) care conține elemente reale, actualizate, a căror mulțime este inepuizabilă, dar care nu constituie întregul prin adiția lor. (< fr. syncatégorématique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sincategorematic adj. m., pl. sincategorematici; f. sg. sincategorematică, pl. sincategorematice

Intrare: sincategorematic
sincategorematic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sincategorematic
  • sincategorematicul
  • sincategorematicu‑
  • sincategorematică
  • sincategorematica
plural
  • sincategorematici
  • sincategorematicii
  • sincategorematice
  • sincategorematicele
genitiv-dativ singular
  • sincategorematic
  • sincategorematicului
  • sincategorematice
  • sincategorematicei
plural
  • sincategorematici
  • sincategorematicilor
  • sincategorematice
  • sincategorematicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sincategorematic, sincategorematicăadjectiv

  • 1. logică (Despre cuvinte, simboluri) Care nu are semnificație luat izolat, putând însă apărea ca parte constituantă într-o expresie cu semnificație. MDN '00
  • 2. filozofie (Despre infinit) Care conține elemente reale, actualizate, a căror mulțime este inepuizabilă, dar care nu constituie întregul prin adiția lor. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.