SIMILIGRAVURĂ, (2) similigravuri, s. f. 1. Procedeu de gravură foto prin care se obțin clișee pentru tipar înalt, împărțite în puncte. 2. (Concr.) Clișeu obținut prin acest procedeu. – Din fr. similigravure.

similigravură sf [At: LTR² / Pl: ~ri / E: fr similigravure] 1 Procedeu de fotogravură folosit în obținerea unui clișeu pentru tipar înalt, împărțit în puncte pe cale fotochimică sau fotomecanică. 2 Imagine reprodusă prin similigravură (1).

SIMILIGRAVURĂ, similigravuri, s. f. Procedeu tehnic de gravură foto prin care se obțin clișee pentru tipar înalt, împărțite în puncte; (concr.) clișeu obținut prin acest procedeu. – Din fr. similigravure.

SIMILIGRAVURĂ s. f. Procedeu prin care se obțin clișee pentru tipar în semitonuri; imagine tipărită prin acest procedeu.

SIMILIGRAVURĂ s.f. (Poligr.) Procedeu de gravură fotomecanică prin interpunerea unei site între original și placa fotografică. ♦ Imagine reprodusă prin acest procedeu. [< fr. similigravure].

SIMILIGRAVURĂ s. f. procedeu de gravură fotomecanică prin interpunerea unei site între original și placa fotografică. ◊ imaginea obținută. (< fr. similigravure)

similigravură (desp. -li-gra-) s. f., g.-d. art. similigravurii; (clișee) pl. similigravuri

similigravură (-li-gra-) s. f., g.-d. art. similigravurii; (clișee) pl. similigravuri

similigravură s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. similigravurii; (clișee) pl. similigravuri