11 definiții pentru simigiu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIMIGIU, simigii, s. m. Persoană care face sau vinde simiți, covrigi, plăcinte. – Din tc. simitçi.

SIMIGIU, simigii, s. m. Persoană care face sau vinde simiți, covrigi, plăcinte. – Din tc. simitçi.

simigiu sm [At: BUL. COM. IST. IV, 122 / Pl: ~ii / E: tc simitçi] 1-2 Persoană care face sau vinde simiți, covrigi, plăcinte, gogoși etc. Vz covrigar, patisier, plăcintar.

SIMIGIU, simigii, s. m. Persoană care face sau vinde (uneori ca negustor ambulant) simiți, covrigi, plăcinte; covrigar. V. plăcintar. Femeia s-a dus și a așteptat puțin, pînă ce simigiul a scos baclavalele și le-a așezat cu multă miere în tavă. SADOVEANU, D. P. 140. Iată un simigiu cu covrigi și tăvi cu plăcinte. CAMIL PETRESCU, O. I 197. Poarta școalei era... cam în locul unde s-a ridicat statuia lui Lazăr. Acolo se așezau pe vine, în șir, unul lîngă altul, merari, simigii și bragagii cu tablalele și panerele lor. GHICA, S. 676.

simigiu m. cel ce face sau vinde simiți, covrigi, etc.: simigii cu tablalele lor sferice puse pe cap FIL. [Turc. SIMIDJI].

simigíŭ m. (turc. simitci). Vest. Covrigar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

simigiu s. m., art. simigiul; pl. simigii, art. simigiii (desp. -gi-ii)

simigiu s. m., art. simigiul; pl. simigii, art. simigiii (-gi-ii)

simigiu s. m., art. simigiul; pl. simigii, art. simigiii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: simigiu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • simigiu
  • simigiul
  • simigiu‑
plural
  • simigii
  • simigiii
genitiv-dativ singular
  • simigiu
  • simigiului
plural
  • simigii
  • simigiilor
vocativ singular
  • simigiule
plural
  • simigiilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

simigiu, simigiisubstantiv masculin

  • 1. Persoană care face sau vinde simiți, covrigi, plăcinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: covrigar
    • format_quote Femeia s-a dus și a așteptat puțin, pînă ce simigiul a scos baclavalele și le-a așezat cu multă miere în tavă. SADOVEANU, D. P. 140. DLRLC
    • format_quote Iată un simigiu cu covrigi și tăvi cu plăcinte. CAMIL PETRESCU, O. I 197. DLRLC
    • format_quote Poarta școalei era... cam în locul unde s-a ridicat statuia lui Lazăr. Acolo se așezau pe vine, în șir, unul lîngă altul, merari, simigii și bragagii cu tablalele și panerele lor. GHICA, S. 676. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.