10 definiții pentru simbiotic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SIMBIOTIC, -Ă, simbiotici, -ce, adj. Care se referă la simbioză sau la simbionți, privitor la simbioză sau la simbionți; care trăiește în simbioză, caracterizat prin simbioză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. symbiotique.
simbiotic, ~ă a [At: SĂVULESCU, M. U. I, 90 / P: ~bi-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr symbiotique] 1-2 Care se referă la simbioză sau la simbionți Si: simbiotrof (1-2). 3-4 Privitor la simbioză sau la simbionți Si: simbiotrof (3-4). 5 Care trăiește în simbioză Si: simbiotrof (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIMBIOTIC, -Ă, simbiotici, -ce, adj. Care se referă la simbioză sau la simbioți, privitor la simbioză sau la simbioți; care trăiește în simbioză, caracterizat prin simbioză. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. symbiotique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
SIMBIOTIC, -Ă, simbiotici, -e, adj. Care trăiește în simbioză. Uredinalele prezintă multă asemănare cu ciupercile simbiotice, iar parazitismul lor obligat poate, cu drept cuvînt, fi considerat ca o formă paralelă a simbiozei. SĂVULESCU, M. U. I 90.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIMBIOTIC, -Ă adj. Care trăiește în simbioză; simbiotrof. [Pron. -bi-o-. / < fr. symbiotique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIMBIOTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la simbioză. 2. care trăiește în simbioză. II. s. f. arta de a asocia oamenii pentru a constitui, cultiva și conserva între ei viața de societate. (< fr. symbiotique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
SIMBIOTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de simbioză; propriu simbiozei. /<fr. symbiotique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
simbiotic (desp. -bi-o-) adj. m., pl. simbiotici; f. simbiotică, pl. simbiotice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
simbiotic (-bi-o-) adj. m., pl. simbiotici; f. simbiotică, pl. simbiotice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
simbiotic adj. m. (sil. -bi-o-), pl. simbiotici; f. sg. simbiotică, pl. simbiotice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: sim-bi-o-tic
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
simbiotic, simbioticăadjectiv
- 1. Care se referă la simbioză sau la simbionți, privitor la simbioză sau la simbionți; care trăiește în simbioză, caracterizat prin simbioză. DEX '09 DLRLC DNsinonime: simbiotrof
- Uredinalele prezintă multă asemănare cu ciupercile simbiotice, iar parazitismul lor obligat poate, cu drept cuvînt, fi considerat ca o formă paralelă a simbiozei. SĂVULESCU, M. U. I 90. DLRLC
-
etimologie:
- symbiotique DEX '09 DEX '98 DN